”În aceste condiţii şi în lipsa unor coordonate cuantificabile privind configuraţia următoarelor pachete de reforme, este dificil de prognozat măsura în care creşterea economică va fi încetinită şi orizontul redresării acesteia, inclusiv prin comparaţie cu episoade istorice relativ similare. Un alt risc materializat, cu implicaţii semnificative asupra traiectoriei inflaţiei, îl reprezintă majorarea preţului energiei electrice după expirarea schemei de plafonare, nivelurile revizuite situându-se peste cele avute în vedere în prognoza anterioară. În plan geopolitic, tensiunile rămân persistente, însă fără amplificări notabile, iar acordul de principiu dintre SUA şi Uniunea Europeană privind aranjamentele tarifare nu modifică în mod substanţial ipotezele de lucru din scenariul de bază. În acest context, balanţa riscurilor privind inflaţia continuă să fie înclinată în sus, mai ales pe termen scurt, în condiţiile în care persistă incertitudini privind evoluţia preţurilor administrate – în special la gaze naturale –, precum şi posibilitatea unor noi ajustări ale impozitelor indirecte. Aceste incertitudini sporesc şi riscul unei slăbiri a ancorării aşteptărilor inflaţioniste ale agenţilor economici pe orizontul mediu”, mai arată raportul băncii centrale.
Traiectoria activităţii economice pe termen scurt s-a deteriorat, profilând riscuri preponderent descendente, în timp ce presiunile inflaţioniste s-au accentuat, în principal ca efect al majorărilor impozitelor indirecte. În perspectivă, revendicări salariale suplimentare ar putea fi alimentate atât de presiunile de refacere a puterii de cumpărare a populaţiei, diminuate de recenta consolidare fiscală, cât şi de caracteristicile structurale persistente ale pieţei muncii, care rămâne relativ tensionată.
”Totuşi, impactul acestor presiuni asupra inflaţiei ar putea fi atenuat, cel puţin temporar, dacă firmele vor opta pentru absorbţia parţială a costurilor, în condiţiile unei cereri interne reduse, care limitează spaţiul pentru ajustări de preţ. În schimb, în lipsa unor clarificări ferme din partea autorităţilor privind caracterul temporar sau permanent al unora dintre măsurile de ajustare fiscală, există riscul ca anticipaţiile inflaţioniste ale companiilor şi consumatorilor să fie revizuite în sus, cu potenţial de ancorare a acestora, pe termen mediu, la niveluri peste ţinta de inflaţie. Astfel, incertitudinile privind traiectoria inflaţiei, mai ales în anul 2026, rămân ridicate. Nu este exclus ca efectul acestor influenţe divergente să fie diferit de cel net dezinflaţionist presupus în scenariul de bază”, spun reprezentanţii BNR.
Evoluţia va depinde esenţial de claritatea mesajelor de politică economică, de dinamica pieţei muncii, de comportamentul populaţiei în faţa reducerii veniturilor reale şi de capacitatea firmelor de a acomoda sau transfera în preţuri eventualele creşteri ale costurilor salariale.
”Contextul economic internaţional rămâne caracterizat de un grad ridicat de incertitudine, iar redresarea economică se desfăşoară într-un ritm lent şi inegal. Expansiunea din unele economii emergente este parţial anulată de creşterile modeste sau chiar de contracţia activităţii economice în unele economii avansate. În Statele Unite, Rezerva Federală a menţinut o atitudine prudentă, păstrând neschimbată rata dobânzii de politică monetară. Această prudenţă reflectă anticiparea unor presiuni inflaţioniste suplimentare, generate de transmiterea treptată a efectelor majorării recente a tarifelor comerciale de către administraţia SUA. În zona euro, indicatorii de sentiment şi încredere ai companiilor şi consumatorilor, publicaţi recent, semnalează o stagnare prelungită a activităţii economice, alimentată de slăbiciunea continuă a industriei prelucrătoare şi de încetinirea preconizată a exporturilor către pieţele emergente. Banca Centrală Europeană a continuat să reducă rata dobânzii de politică monetară în intervalul scurs de la Raportul precedent, după semnale recente convingătoare de temperare a presiunilor inflaţioniste. Totuşi, inflaţia serviciilor rămâne la niveluri încă ridicate, deşi, în perspectivă, este previzibilă o atenuare a dinamicii costurilor salariale”, mai arată BNR.
La nivel global, procesul de dezinflaţie este întârziat de o serie de şocuri adverse: reconfigurarea fluxurilor comerciale ca răspuns la măsurile comerciale protecţioniste, volatilitatea cotaţiilor produselor energetice, dar şi impactul factorilor climatici asupra ofertei agricole. Perspectivele indică o reducere lentă a ritmului anual al inflaţiei, iar riscurile continuă să fie orientate preponderent în sens ascendent, în special cele asociate evoluţiei preţurilor la alimente şi energie, două categorii de bunuri caracterizate printr-o sensibilitate ridicată la şocuri şi printr-un impact transfrontalier ridicat.
În scenariul de bază curent, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să crească în trimestrul III 2025, atingând 9,2% în luna septembrie şi apoi să scadă uşor la 8,8% în decembrie. Traiectoria dezinflaţionistă este anticipată să fie reluată începând cu trimestrul IV 2025, însă nivelul inflaţiei va rămâne ridicat până în vara anului 2026. Această persistenţă este determinată de includerea în calculul ratei anuale, timp de 12 luni, a şocurilor majore de ofertă intervenite în a doua jumătate a anului 2025. Pentru luna decembrie 2025, proiecţia inflaţiei IPC a fost revizuită în sens ascendent, cu 4,2 puncte procentuale faţă de runda anterioară. Revizuirea reflectă în principal trei surse de presiune inflaţionistă: majorarea amplă a preţurilor la energia electrică odată cu liberalizarea pieţei de profil – cu un aport suplimentar de 1,5 puncte procentuale –, majorarea cotelor de TVA – cu o contribuţie estimată la 1,6 puncte procentuale – şi creşterea accizelor – cu un impact de 0,4 puncte procentuale. La acestea se adaugă contribuţii suplimentare de câte 0,4 puncte procentuale din partea inflaţiei de bază şi a componentelor volatile, în special preţurile la fructe şi legume. Pentru decembrie 2026 şi martie 2027, orizontul prognozei precedente, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valori mai reduse, cu aproximativ 0,4 puncte procentuale pentru fiecare dintre cele două orizonturi, reflectând influenţele dezinflaţioniste ale consolidării fiscale şi ajustarea treptată a aşteptărilor inflaţioniste.
Rata anuală a inflaţiei IPC a urcat până la 5,66% în luna iunie, de la 4,86% în martie, depăşind cu 0,6 puncte procentuale nivelul anticipat în Raportul precedent. Această accelerare a fost determinată în principal de scumpirea considerabilă a legumelor şi fructelor, pe fondul unor fenomene meteorologice extreme, în timp ce persistenţa inflaţiei de bază la niveluri ridicate a fost susţinută de creşterea anticipaţiilor pe termen scurt şi de dinamica încă ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă.
Dată fiind înrăutăţirea considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, ca urmare a expirării la 1 iulie 2025 a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi în condiţiile majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor în contextul implementării pachetului de măsuri fiscale corective, şi având în vedere riscurile şi incertitudinile asociate noilor previziuni, Consiliul de administraţie al BNR a decis în şedinţa din 8 august 2025 menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
