După ce Bulgaria a anunțat oficial că va intra în zona euro la 1 ianuarie 2026, România se vede pusă în fața unei întrebări esențiale: este pregătită să facă același pas? Răspunsul nu este simplu, iar specialiștii avertizează că o eventuală aderare fără reforme structurale profunde ar putea crea mai multe probleme decât beneficii.

România, între euro și reforme amânate

Pe hârtie, adoptarea monedei euro aduce o serie de avantaje clare: stabilitate a prețurilor, eliminarea riscului valutar în tranzacțiile externe, reducerea costurilor de finanțare și integrarea completă în mecanismele economice ale Uniunii Europene. Dar toate acestea vin cu un preț: renunțarea la controlul politicii monetare și asumarea unei discipline fiscale stricte, pe care România, în forma actuală, nu pare pregătită să o respecte.

Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat într-un interviu acordat publicației Adevărul că intrarea în zona euro, în lipsa reformelor necesare, poate avea efecte contrare celor scontate. Într-un astfel de scenariu, România s-ar expune la șocuri externe, iar economia ar putea suferi din cauza rigidizării politicii monetare și a constrângerilor bugetare impuse de regulile zonei euro.

Cu alte cuvinte, dacă nu ne pregătim temeinic, euro ar putea deveni o povară, nu o soluție. Consolidarea fiscală, reducerea deficitului bugetar și echilibrarea dezechilibrelor externe nu sunt doar opționale, ci absolut necesare pentru ca România să fie capabilă să reziste într-un sistem economic și monetar mult mai strict decât cel actual.

Citește și
Euro a depășit pragul de 5,1 lei: În spațiul public se acreditează ideea că ar fi din cauza debarcării Guvernului Bolojan | Românii au fost speriați cu aceeași marotă și la alegerile prezidențiale din 2025
Economie