În timp ce rețelele sociale se umplu de imagini hipnotizante cu lava Etnei, iar posturile TV difuzează reluări spectaculoase ale erupțiilor, sute de mii de oameni din Sicilia trăiesc o altă realitate: cea în care inspiră zilnic particule microscopice de rocă, sticlă vulcanică și metale grele.
Când „alergia de primăvară” se dovedește a fi sticlă vulcanică în plămâni
Povestea Emiliei Privitera, o localnică din Nicolosi, e simptomatică pentru regiune: o tuse chinuitoare de săptămâni întregi, confundată inițial cu COVID-19 sau cu o alergie sezonieră, s-a dovedit la un consult de specialitate a fi provocată de particule microscopice de cenușă vulcanică înfipte adânc în țesutul pulmonar.
Depunerile masive de cenușă nu reprezintă doar o problemă de estetică urbană sau de zboruri anulate pe aeroportul din Catania. Riscurile medicale sunt majore și acoperă o paletă largă:
- Afectare respiratorie severă: Particulele fine pătrund adânc în plămâni, provocând inflamații, stres oxidativ și crize acute de astm. Camerele de gardă din provincie înregistrează creșteri constante ale cazurilor de conjunctivită, tuse cronică și bronhopneumonie.
- Efecte pe termen lung: Studii realizate de Universitatea din Palermo indică o corelație între expunerea cronică la emisiile vulcanice și o rată ridicată a cancerului tiroidian în zonă, alături de acumulări de oligoelemente toxice în organism.
- Pericol mortal pentru animale: În agricultură, cenușa depusă pe pășuni poate provoca intoxicații severe cu fluor la vite. Fluorul distruge mucoasa digestivă a animalelor, le erodează dantura și le afectează grav structura osoasă.
Incompetență administrativă: Suflantele de frunze și gunoiul din curte
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
Povesteacasei.ro
moneybuzz.ro