Cum își fură angajații patronii: Afacerile din întreaga lume pierd aproximativ 5% din veniturile anuale din cauza fraudei săvârșite de propriii angajați, dar foarte puține firme iau măsuri înainte de a fi foarte grav afectate.

Cum își fură angajații patronii: Analiza rapoartelor Asociației Examinatorilor de Fraudă Certificaţi (Association of Certified Fraud Examiners – ACFE) din ultimii zece ani indică evoluția permanentă a tipurilor de fraudă, precum și a metodelor de detectare a acestora.

Infractorii recurg din ce în ce mai frecvent la fraude cibernetice, sub forma unor atacuri de tip ransomware și escrocherii cu input tehnologic din ce în ce mai sofisticate. În plus, fraudele financiare care au la bază inteligența artificială și identitățile false create folosind tehnici deepfake fac identificarea și atribuirea mai dificile, determinând companiile să implementeze metode de monitorizare a fraudei în timp real.

În același timp, metodele clasice de fraudare, precum deturnarea fondurilor, falsificarea documentelor sau conflictele de interese, rămân relevante și continuă să fie exploatate de fraudatori, adaptându-se noilor contexte economice și tehnologice.

Depozitele bancare și serviciile medicale, pe primele locuri în topul fraudelor

În rândul sectoarelor cel mai des vizate se remarcă instituțiile financiare care au raportat peste 1 milion de cazuri de fraudă ce implică depozitele bancare doar în primele luni ale anului 2023, arată specialiștii Deloitte România.

Sectorul serviciilor medicale a fost, de asemenea, puternic afectat de fraude legate de falsificarea unor cereri de decont sau de rezultatele testărilor genetice, generând pagube de peste 40 de milioane de dolari doar în trimestrul al treilea din 2024.

Sectoarele petrol și gaze, respectiv energie și utilități, nu fac excepție. Cu lanțuri de aprovizionare complexe, procese ample de achiziții și o presiune tot mai mare legată de raportările privind responsabilitatea socială și de mediu (Environmental, Social, Governance – ESG), acestea se confruntă cu riscuri importante. De la fraude în achiziții și manipularea contractelor și până la vicierea datelor din raportările ESG, mizele financiare și legate de reputație sunt în creștere. Evoluția schemelor de fraudă în aceste industrii subliniază încă o dată necesitatea unor strategii proactive de prevenire și controale interne solide.

O altă tendință importantă este scăderea duratei medii a fraudelor. Dacă în 2014 o schemă frauduloasă dura, în medie, 18 luni până la momentul descoperirii, potrivit ACFE, în 2024, timpul de detecție a fraudei a scăzut la 12 luni. Așadar, făptuitorii au mai puțin timp pentru a acționa fără a fi prinși, acesta fiind rezultatul dezvoltării de programe de analiză a datelor și al canalelor de raportare anonimă (whistleblowing) implementate de tot mai multe organizații.