Donald Trump a solicitat statelor NATO creșterea bugetului destinat apărării până la 5% din PIB, ceea ce pare greu de pus în practică, cel puțin la prima vedere. Vizată e și România. Analistul Ștefan Popescu explică adevăratele motive ale lui Trump și atinge un subiect delicat, lipsa unității în rândul statelor NATO.

Donald Trump a reluat de curând, inclusiv la începutul acestei săptămâni, ideea creșterii bugetelor apărării pentru statele membre NATO, dar pretențiile sale sunt tot mai mari. Dacă în timpul primului său mandat la Casa Albă, Trump a cerut o creștere de până la 2-2,5% din PIB pentru apărare, acum el a vorbit despre un necesar ce ar duce spre 5%. Niciun stat membru NATO nu a alocat până în prezent un asemenea procent și există dubii că Europa, poate cu excepția câtorva state, ar putea face acest lucru.

Discursul lui Donald Trump, care reclamă faptul că SUA nu își pot permite la nesfârșit să aloce mii de miliarde de dolari în locul europenilor a stârnit animozități. Deși există cifre care arată că Statele Unite ale Americii alocă mult mai mulți bani pentru NATO decât o fac împreună europenii, discursul său a fost primit cu ostilitate în Europa. Însă solicitările lui Trump nici măcar nu sunt unice.

Anterior, aproape toți șefii statelor NATO europene au convenit că nu există altă cale în afară de creșterea cheltuielilor pentru securitatea alianței și pentru susținerea Ucrainei. Începând cu fostul secretar NATO, Jens Stoltenberg, care inițial l-a elogiat pe Trump atunci când, în timpul primului său mandat la Casa Albă acesta a cerut ca statele NATO să investească cel puțin 2% din PIB, continuând cu actualul secretar NATO, Mark Rutte și ajungând la președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, toți au vorbit despre necesitatea alocării unor sume importante pentru apărare. Și nu numai atât. Lor li s-au adăugat liderii unor state europene importante ca Franța, Marea Britanie sau Germania, ale căror voci au fost aplaudate.

Idee bună, declarații controversate și moment prost ales

Pe de altă parte, aparent paradoxal, ori de câte ori Trump ridică exact aceeași problemă este atacat, în special de presa de stânga din țara sa, dar și în Uniunea Europeană. Este un indiciu că unitatea statelor NATO, despre care toți s-au străduit să vorbească la superlativ, începe să se clatine, într-un moment important, când cel mai probabil vor urma negocieri de pace cu Rusia.

Cunoscutul analist politic Ștefan Popescu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce urmărește, de fapt, Donald Trump și anunță că am intrat într-o nouă lume, în care România, dar și celelalte state membre ale NATO, vor fi nevoite să se adapteze și să crească investițiile în propria apărare, nu doar pe hârtie. Cu două doctorate în relații internaționale la presigioasa universitate pariziană Sorbona, Ștefan Popescu era profesor la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

„Primul punct de notat este contextul în care sunt făcute aceste declarații”, începe profesorul Ștefan Popescu. „Ne aflăm în pragul unor negocieri pe tema Ucrainei, între Statele Unite și Federația Rusă. Vă puteți închipui cât de inspirate sunt asemenea declarații în condițiile în care Occidentul reproșează Rusiei faptul că folosește forța, nu numai militară, asupra Ucrainei. Federația Rusă a folosit forța nu numai asupra Ucrainei, dar și zonelor de proximitate în care ea înțelegea să-și reconstruiască, să-și recâștige influența pe care o avea în perioada sovietică. A folosit nu numai forța militară, dar și ingerința politică, intimidarea, presiunile economice, nu arma energetică, dar nu numai. Deci putem discuta cât de inspirate sunt asemenea declarații, în condițiile în care Occidentul reproșează Federației Ruse folosirea forței și nesocotirea dreptului internațional…”, spune el.