Potrivit comisarului, „Consiliul European de Securitate ar putea fi compus din membri cheie permanenți, alături de alți membri prin rotație“, cu un total de 10-12 membri.
Kubilius a mai precizat că primul obiectiv al unui asemenea Consiliu ar fi schimbarea dinamicii războiului din Ucraina.
După Mercosur, India
Încă nu s-au sfârșit controversele pe marginea acordului commercial UE-Mercosur, aprobat de statele membre, că atenția se mută către India.
Cancelarul german Friedrich Merz a ajuns în 12 ianuarie la New Delhi invocând posibilitatea ca Uniunea Europeană și India să semneze un acord de liber schimb încă de la sfârșitul lui ianuarie. Potrivit Reuters, declarațiile au fost făcute după ce cancelarul s-a întâlnit luni cu premierul indian Narendra Modi.
Semnarea acordului era prevăzută de-abia către sfârșitul anului, dar urgența pare să primeze.
Președinții Comisiei Europene și Consiliului European ar putea merge în India la sfârșitul lunii ianuarie pentru a semna acordul, dacă acesta va fi finalizat până atunci, a declarat Merz.
După semnarea acordului de liber schimb cu Mercosur, UE ar marca un alt pas în crearea unor vaste zone de schimburi comerciale, în contextul în care Statele Unite și-au sancționat anul trecut partenerii tradiționali prin creșterea unulaterală a tarifelor.
În plus, deschiderea europeană către India ar contribui la reducerea dependenței de China în timp ce cooperarea în domeniul securității ar putea îndepărta India de Rusia.
Viceprim-ministrul polonez și ministrul de Externe Radosław Sikorski este, de asemenea, așteptat să viziteze India.
O mare parte a echipamentului militar indian este produs în Rusia, iar guvernanții de la New Delhi au acum toate motivele să se îndoiască de viabilitatea acestei opțiuni. Războiul din Ucraina a dezvăluit slăbiciunile echipamentelor rusești. De asemenea, sistemele rusești de apărare antiaeriană s-au dovedit incapabile să-l protejeze pe dictatorul venezuelean Nicolas Maduro, extras de un comando al Statelor Unite într-o operațiune fulger.
Europa, care tocmai a decis să investească masiv în apropria industruie de apărare, poate deveni un partener important pentru India.
India, la rândul ei, dorește să aprofundeze legăturile cu națiunile europene, inclusiv finalizarea unui acordului de liber schimb. Aceasta ar putea pune india într-o postură avantajoasă față de rivalul istoric China.
De partea sa, Europa și-ar extinde panoplia partenerilor comerciali privilegiați, de la Canada la Mercosur și de la Coreea de Sud și Noua Zeelandă la India.
Înainte de a deveni o putere militară, UE rămâne cel mai mare comerciant al lumii, iar această realitate poate deveni un atu politic, în condițiile unei Americi impredictibile. Comerțul liber și soluțiile negociate sunt alternativele oferite de Uniunea Europeană Sudului Global, în fața imperialismului trumpian.
Ungaria: prima ciocnire ideologică
Alegerile legislative din Ungaria au fost fixate pentru 12 octombrie. Iar Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, la putere din 2010, și-a lansat campania electorală afișând susținerea mai multor lideri internaționali, în frunte cu Donald Trump.
Ungaria devine astfel primul teren pentru testarea directă a componentei europene din Strategia Națională de Securitate (NSS), lansată în decembrie.
Potrivit documentului, Europa este un continent în criză identitară, afectat de imigrație și în pericol de extincție.
Strategia a reluat teoria „marii înlocuiri“, mult vehiculată în anturajul extremei drepte: prin înmulțirea imigranților non-europeni și reducerea natalității în rândul populației autohtone, rasa albă va deveni minoritară pe Vechiul Continent. NSS își exprimă, de altfel, susținerea față de partidele populiste și de extremă dreapta din Europa, singurele care ar putea inversa tendința.
Alegerile din Ungaria vor fi un prim test pentru tentativa Casei Albe de a implanta puternic ideologia MAGA pe tărâm european.
Liderul ungar Viktor Orban, care s-a declarat de la bun început un susținător al lui Donald Trump, și-a consolidat puterea și a redus din ce în ce mai mult libertățile democratice, în cei aproape 16 ani de putere.
După declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Orban s-a situat fățiș de partea Moscovei. El a blocat un mare număr de inițiative europene în sprijinul Kievului și, în același timp, a generat îngrijorare în țările vecine prin apropouri revizioniste, din ce în ce mai străvezii.
Dar acum, liderul ungar se află în fața confruntării cu cel mai credibil contracandidat al său din ultimul deceniu.
Partidul Tisza, condus de Péter Magyar, un fost fruntaș al Fidesz trecut în opoziție, a obținut, în mod surprinzător, aproape 30% din voturi la alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
Sondajele arată că Tisza este în avantaj față de partidul de guvernământ al lui Orbán, în timp ce alte partide de opoziție se unesc în spatele lui Magyar.
Populația se confruntă tot mai acut cu inflația și creșterea economică slabă. Cea mai mare parte a fondurilor europene destinate Ungariei este blocată, atât în cadrul bugetului multianual cât și în privința Planului de redresare post-pandemie.
De asemenea, o serie de acuze de corupție și scandaluri sexuale – inclusiv legate de pedofilie – au zguduit guvernul Fidesz.
Dar Orbán ripostează, impunând redesenarea limitelor electorale, ceea ce ar putea înclina terenul de joc.
De asemenea, explorează modalități de continua exercitarea puterii în ciuda rezultatului și din afara structurilor oficiale.
Instituții cheie ale statului sunt populate pe termen lung de oameni de încredere ai Fidesz. Există, de asemenea, puternice legături între oameni de afaceri din cercul lui Orban și structurile statului. Este greu de estimat cum va reacționa sistemul în cazul unei schimbări la guvern.
Dar până unde va merge sprijinul lui Donald Trump pentru Viktor Orban?
Un summit Trump-Putin, anunțat a se desfășura la Budapesta pentru octombrie 2025, a fost suspendat și în cele din urmă anulat, pe măsură ce negocierile pentru un plan de pace în Ucraina au intrat în impas. Orban a pierdut astfel o mare ocazie de a se afirma pe scena internațională.
În noiembrie anul trecut, Orban s-a deplasat la Washington pentru a-l întâlni pe DonaldTrump. Imediat, ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a anunțat că SUA vor oferi un ajutor financiar substanțial pentru Ungaria.
Budapesta are mare nevoie de bani pentru a suplini fondurile europene blocate, iar sprijinul american ar fi urmat modelul celui în valoare de 20 de miliarde de dolari, oferit guvernului argentinian.
O mișcare prin care președintele Javier Milei a fost ajutat să câștige alegeri legislative la jumătatea mandatului, ce se anunțau problematice.
Doar că, la scurt timp, administrația de la Washington a dezmințit existența unui acord financiar, spre consternarea liderilor de la Budapesta.
Rămâne, desigur, sprijinul pe care marile platforme de socializare, apropiate de Casa Albă, i l-ar putea oferi lui Viktor Orban în campania electorală.
De asemenea, este de așteptat o implicare puternică a grupurilor ultraconservatoare americane în susținerea Fidesz. Cu ce rezultate, vom vedea.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
