„Așa că Trump, prin agențiile federale abilitate, inclusiv prin agenția de control al imigrărilor (faimoasa deja ICE) a demarat un program amplu de identificare și deportare a imigranților ilegali, cu prioritate (dar nu în exclusivitate) fiind vizați cei care erau deja condamnați ca infractori sau asupra cărora existau deja ordine de deportare, emise de instanțe de judecată americane. Unul dintre argumentele legale aduse de administrația Trump pentru susținerea pachetului acestuia de măsuri de deportare în masă (deocamdată nu s-a atins vreo masă critică, care nici nu s-ar atinge decât dacă deportările ar deveni de 10 – 15 ori mai numeroase decât în prezent) a fost invocarea unei legi de demult, care permitea președintelui să deporteze persoane aflate pe teritoriul Statelor Unite, ca și când acestea s-ar fi aflat acolo ca urmare a unei invazii. Cum ar veni, dacă un stat ar invada Statele Unite, președintele Statelor Unite ar putea să îi trimită invadatorului înapoi cetățenii săi, cu care a făcut invazia”, mai afirmă el.
Spre disperarea rivalilor săi din partidul democrat, Donald Trump ar putea să aibă succes cu această acțiune.
„Ei bine, în disperare de cauză că un asemenea program trumpist ar putea să aibă succes, iar obiectivele avute în vedere de democrați, prin facilitarea influxului de imigranți ilegali cu milioanele, să nu mai poată fi atinse (se vorbește de schimbarea demografiei electorale în principal, dar milioanele de imigranți ilegali sunt și cel mai bun pretext pentru alocarea de zeci, dacă nu sute de miliarde de dolari pentru subzistența lor în America, către firme care devin astfel și mai bogate), leaderii din Partidul Democrat au luat ce măsuri au găsit ei de cuviință, pentru a pune piedici, dacă nu chiar pentru a bloca complet acest program”, sintetizează expertul.
Democrații nu asistă însă pasiv la ceea ce se întâmplă. „Au apelat la judecători pe care tot ei îi promovaseră, pentru a da ordine de oprirea programului, au atacat în justiție baza legală a programului de deportare în masă, au invocat principiul de drept că, deși imigranții au fost acceptați în masă să intre în America (au primit ordine individuale să se prezinte în fața unui judecător, doar că acele prezentări erau programate în următorii 3 – 5 ani), deportarea lor ar trebui făcută om cu om, fiecare caz trecut printr-o curte de justiție, au ales cazuri nominale pe care să le susțină mediatic, au votat împotriva pachetului legislativ care prevede, printre altele, finanțarea pentru următorii ani a programului de deportări, iar de câteva zile încoace, în California, au încurajat demonstrații de protest, care au devenit violente (deși politicienii democrați/liberali zic că nu încurajează violența)”, consideră Hari Bucur Marcu.
Cine sunt protestatarii
De altfel, mai spune expertul, mulți dintre demonstranții violenți au interese directe politice ca Donald Trump să eșueze sau chiar sunt imigranți ilegali.
„Deci avem de-a face cu atitudini politice, și de o parte, și de cealaltă. Atitudini rezulate din politici complet divergente, privind imigrația ilegală, în Statele Unite. Doar că, în același timp, vorbim despre oameni. Despre ființe umane, prinse în acest joc politic american. Oameni care își joacă astfel propria lor fericire, dacă nu chiar propria lor viață. Iar mulți dintre ei își joacă și soarta membrilor de familie, mai ales a copiilor, care sunt și ei folosiți cu deplin cinism, pentru a forța rămânerea în America a părinților. Așa că cel puțin o parte dintre protestatari sunt dintre cei care se văd amenințați cu deportarea fără să aibă altă vină decât cea de a fi răspuns invitației nescrise a administrației americane precedente, de a veni și de a trăi în Statele Unite, chiar dacă nu demaraseră vreun procedeu standard de obținere a vizei de rezidență. Și nu numai că ar fi amenințați cu deportarea”, mai scrie expertul.
El amintește și de ultimele acțiuni ale administrației Trump și de noul pachet legislativ care va fi votat de senatorii americani.
„Noul pachet legislativ propus de Trump și aflat în prezent în dezbaterea Senatului Statelor Unite (one Beautiful Big Bill) prevede renunțarea la fondurile prevăzute în prezent pentru asistență medicală și chiar umanitară, acordată milioanelor de imigranți ilegali, ceea ce, dacă pachetul devine lege, va duce la mari dificultăți de subzistență pentru mulți dintre acești imigranță, pentru care întoarcerea la ei acasă ar însemna însă o și mai mare tragedie personală și/sau de familie. Ce vină au ei că s-a schimbat administrația federală, ceea ce a dus și la inversarea politicii de imigrare americană? Doar că demonstrațiile violente, pe care le-am văzut cu toții pe ecranele televizoarelor sau prin intermediul rețelelor de socializare virtuală ne-au arătat că dreptate ar avea mai degrabă Trump, decât opozanții democrați/liberali.”
Nu în ultimul rând, Hari Bucur Marcu a remarcat faptul că printre demonstranți au apărut și steaguri Hamas, iar steagul Statelor Unite a fost ars, ceea ce arată o nouă perspectivă.
„În mod aparent paradoxal, demonstranții violenți au ales să fluture steaguri ale statelor de proveniență (mai ales steagul Mexicului, dar s-au văzut și alte steaguri, din America Latină, dar și steagul Hamas) și în același timp să ardă steagul Statelor Unite ale Americii. Dacă avocații administrației Trump se vor duce în instanțe cu aceste imagini, atunci când se vor judeca cauzele prin care democrații încearcă să invalideze apelul la legislația privind invazia, care ar justifica deportarea în masă, pe bază de decizie prezidențială, vor putea arăta că există o legătură directă între imigranții ilegali, invadatori în masă și statele ai căror cetățeni sunt. Ceea ce ar face irelevant întregul caz constituit de democrați, pe tema asta”, susține Hari Bucur Marcu.
De ce a apelat Trump la militari
Pe de altă parte, mobilizarea forțelor armate americane face parte din aceeași logică a combaterii invaziei prin imigrația ilegală.
„În al treilea rând, a trebui să îi explic prietenului meu virtual, înainte de a se fi plictisit cu explicațiile anterioare cam lungi după gustul său, că și mobilizarea forțelor armate, inițial a Gărzii Naționale a Californiei și apoi a unei unități de pușcași marini (Marine Corps, care încă nu au ajuns în stradă) face parte din aceeași logică a combaterii invaziei prin imigrația ilegală. În contextul în care, deși Garda Națională a oricărui stat american este formată din membri ai miliției locale și se află sub autoritatea Guvernatorului statului respectiv, mobilizarea și trimiterea ei în misiune se face de Președintele Statelor Unite, la cererea guvernatorului (dar asta nu e o condiție obligatorie).”
În final, el a explicat motivele care l-au determinat pe Donald Trump să apeleze la militari.
„De ce a apelat Trump la militari, încă din primul moment în care s-au produs violențe și mai ales agresarea membrilor forțelor de ordine? Deoarece există precedente, cele mai recent fiind din vara anului 2020, când demonstrațiile de stadă devenite violente (soldate în final cu pagube materiale de miliarde, cu zeci de vieți omenești pierdute, cu mii de membrii ai forțelor de ordine răniți, cu mii de inculpați pentru acte de violență) ar fi putut fi ținute sub control prin prezența gărzilor naționale din statele respective, doar că guvernatorii acelor state sau primarii acelor orașe au refuzat oferta președintelui de atunci al Americii, care nu întâmplător era același Donald Trump, doar că de data aceea era Președintele cu numărul 45, iar acum este 47. Diferența este că, în urmă cu cinci ani, Trump a ridicat din umeri, când guvernatorii și primarii au refuzat oferta sa de a curma violențele, distrugerile, victimele, prin trimiterea Gărzii Naționale, pe când acum a intervenit din prima, chiar dacă guvernatorul Newsom s-a opus. Ba chiar l-a și chemat pe Trump în judecată, că cică ar fi încălcat Constituția (nu e nicio lege pe care să o fi încălcat), apelând la Garda Națională. Cam asta am explicat eu, după cum m-am priceput mai bine”, a încheiat Hari Bucur Marcu.