Un alt aspect cheie a fost caracterul participativ al dezinformării. Spre deosebire de media tradițională, TikTok și Telegram au permis utilizatorilor nu doar să consume, ci să recreeze și să disemineze mesaje, prin duete, meme-uri și hashtaguri. Astfel, sprijinul pentru Georgescu a devenit o formă de apartenență identitară digitală, nu doar o opțiune electorală. Conform teoriilor despre „mimetic voting”, utilizatorii nu l-au ales rațional, ci l-au validat prin expunere repetată, apartenență la grup și furie colectivă.
Concluzia articolului este că alegerile din 2024 au marcat un moment de cotitură: candidatul nu a fost construit de un partid sau de o ideologie, ci de rețele digitale care au transformat furia în identitate politică. Georgescu a devenit produsul unei „nașteri în rețea”, în care vizibilitatea, mimetismul emoțional și participarea digitală au conturat o nouă formă de populism. Vacariu avertizează că acest model depășește cazul României și poate deveni tiparul viitor pentru ascensiunea unor lideri politici în Europa de Est și nu numai.
Alegerile din România, test pentru Europa digitală: lecțiile urgente pentru reglementarea giganților tech
Alegerile prezidențiale din România din 2025 au depășit de mult granițele unei confruntări interne, arată dr. Roxana Radu, expert în guvernanța tehnologiei la Blavatnik School of Government.
Ea arată că, în plină instabilitate politică și recesiune economică, scrutinul a devenit un test major pentru apărarea digitală a Europei, relevând cum manipularea algoritmică, lipsa de reacție a platformelor și campaniile coordonate de dezinformare pot submina integritatea democratică.
De la vot la spațiul digital: unde s-a pierdut încrederea
Primele semne de alarmă au apărut încă din noiembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat primul tur al prezidențialelor din cauza unor dovezi credibile de ingerință străină. Călin Georgescu, candidat pro-rus cotat cu 5% în sondaje, a urcat pe primul loc după numărătoarea inițială, sprijinit de rețele de influenceri digitali, finanțări opace și un val de conținut manipulator pe TikTok, unde peste 9 milioane de români sunt activi. Ulterior, candidatura sa a fost invalidată.
Investigațiile Comisiei Europene au vizat rapid platforma TikTok, acuzată că a eșuat în a detecta și limita campaniile de dezinformare electorală, încălcând obligațiile prevăzute de Digital Services Act (DSA). Ancheta este încă în desfășurare, însă consecințele asupra societății românești au fost imediate: proteste, polarizare și prăbușirea încrederii în instituții.
Luptele pentru influență în turul decisiv
La scrutinul din 4 mai 2025, spațiul digital s-a transformat într-o adevărată arenă a memelor și atacurilor. George Simion, liderul AUR, a mizat aproape exclusiv pe social media și a obținut 40% din voturi, urmat de independentul Nicușor Dan cu 20%, peste candidatul susținut de coaliția de guvernare. Rezultatul a dus la demisia premierului Marcel Ciolacu.
În turul doi, campaniile de manipulare au escaladat. Rețele de boți, narațiuni false și atacuri personale au inundat TikTok și Facebook. În paralel, Comisia Europeană a publicat date preliminare care confirmau că TikTok nu respectase normele privind transparența reclamelor politice: lipsa informațiilor despre finanțatori și publicul-țintă a făcut imposibilă monitorizarea în timp real a operațiunilor de influență.
Momentul cel mai controversat a venit chiar în ziua votului, pe 18 mai, când Pavel Durov, CEO-ul Telegram, a transmis tuturor utilizatorilor din România un mesaj care sugera ingerințe din partea Franței. Deși nefondată, intervenția a marcat un precedent periculos: implicarea directă a platformelor în procese politice naționale.
În final, Nicușor Dan a câștigat președinția cu 53,6%, promițând reducerea deficitului economic și consolidarea securității regionale. Victoria sa arată reziliența electoratului, dar și un vot de protest împotriva stagnării și toxicității politice generate online.
Lecțiile pentru Europa
Potrivit dr. Roxana Radu, expert în guvernanța tehnologiei la Blavatnik School of Government, cazul României reprezintă un avertisment direct pentru Uniunea Europeană.
„Integritatea electorală nu mai poate fi separată de responsabilitatea platformelor”, avertizează ea.
Măsurile actuale, precum Codul de Conduită privind dezinformarea, s-au dovedit insuficiente, iar implementarea DSA rămâne lentă. În lipsa unor mecanisme agile și aplicate în timp real, Europa riscă să repete experiența românească la următoarele scrutine.
România a arătat că dezinformarea nu mai este marginală, ci strategică, capabilă să influențeze alegeri naționale și să fractureze societăți întregi. Fără reguli clare și sancțiuni ferme pentru giganții tehnologici, lanțul democratic european va rămâne vulnerabil la următorul val de interferențe digitale.
DNSC: România își consolidează apărarea cibernetică prin colaborare europeană și măsuri urgente de protecție
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra importanței definirii clare a incidentelor cibernetice și a responsabilității instituțiilor implicate în gestionarea acestora. DNSC are rolul de a preveni, detecta, gestiona și raporta aceste incidente, în strânsă colaborare cu instituțiile competente și partenerii internaționali.
Un pilon esențial în consolidarea securității cibernetice îl reprezintă cooperarea europeană. DNSC este membru activ al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și al rețelei CSIRTs Network, care reunește echipele naționale de răspuns la incidente din statele membre.
Potrivit instituţiei, colaborarea presupune schimb de informații în timp real despre amenințări și incidente, participarea la exerciții comune pentru testarea capacităților de apărare, alinierea la standardele și bunele practici europene privind protecția infrastructurilor critice și sprijin reciproc în gestionarea incidentelor majore. Scopul principal este creșterea rezilienței naționale și europene în fața atacurilor cibernetice cu impact transfrontalier.
Detectarea atacurilor în timp real
Pentru a răspunde rapid și eficient la amenințări, DNSC operează un sistem național de avertizare timpurie și reacție rapidă, bazat pe senzori de monitorizare a traficului și a evenimentelor de securitate din infrastructurile informatice strategice.
Acest mecanism permite monitorizare permanentă, 24/7, analiză automată și corelarea alertelor prin tehnologii moderne de tip SIEM și threat intelligence, precum și identificarea rapidă a comportamentelor anormale ce pot semnala atacuri.
Intervenția operativă include izolarea segmentelor afectate pentru limitarea impactului, furnizarea de recomandări tehnice și sprijin direct pentru entitățile vizate.
„Prin aceste mecanisme, DNSC poate interveni operativ, în cooperare cu administratorii de sisteme și rețele, pentru neutralizarea amenințărilor și reducerea timpului de expunere la risc”, explică reprezentanții instituției.
Prevenirea fraudei digitale
Fraudarea digitală este o amenințare constantă și diversă, ce variază de la compromiterea credențialelor până la atacuri complexe de tip ransomware. În acest context, DNSC recomandă audituri periodice de securitate, aplicarea rapidă a actualizărilor de sistem, implementarea autentificării multifactor pentru accesul la date sensibile și segmentarea rețelelor pentru limitarea suprafeței de atac.
De asemenea, soluțiile avansate împotriva malware-ului și phishing-ului, instruirea continuă a personalului pentru recunoașterea semnelor unui atac și existența unor planuri de răspuns testate prin simulări sunt esențiale pentru a reduce riscul de compromitere.
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
