Poate părea ciudat când auziți la coadă la supermarket un „mulțu” în loc de „mulțumesc”, sau când vânzătoarea vă răspunde „cu drag” în loc de tradiționalul „cu plăcere”. Și nu sunteți singurii care observă aceste schimbări lingvistice care par să se întâmple peste noapte în jurul nostru. Dar de unde vin aceste expresii și ce spun ele despre societatea românească contemporană?

Generația Z și limbajul corporatist

Rodica Zafiu, una dintre cele mai respectate lingviste din România, oferă o perspectivă fascinantă asupra acestui fenomen. Numește această tendință „limbaj corporatist” și observă că expresii precum „trăiește ca și cum ai trăi ultima zi” sau „fii cea mai bună versiune a ta” au migrat din cărțile de dezvoltare personală direct în conversațiile zilnice.

„Este un limbaj care promovează un optimism obligatoriu, o generalizare care poate fi înfricoșătoare”, explică Zafiu. Această presiune constantă de a fi pozitiv și motivat reflectă poate anxietatea unei generații care a crescut într-o lume în permanentă schimbare, unde succesul personal pare să depindă de capacitatea de a te reinventa constant.

Fenomenul „Gen”, când limba română imită engleza

Una dintre cele mai vizibile schimbări în limbajul tinerilor este folosirea cuvântului „gen” ca element de aproximare. „Acest «gen» a prins foarte bine, probabil imitând pe «like» din engleza americană vorbită”, observă Zafiu. Dar surpriza vine din faptul că nu suntem singurii: același fenomen există și în franceză cu „genre” și în italiană cu „tipo”.

Acest lucru sugerează că globalizarea nu afectează doar economia sau cultura, ci și structurile fundamentale ale comunicării. Tinerii din întreaga lume par să adopte „patterns” similare de vorbire, influențați de social media și de cultura pop internațională.

„Cu drag”, când intimitatea devine publică

Expresia „cu drag” a migrat probabil de la formulele de încheiere a scrisorilor și mesajelor, unde era formula prototipică. Ceea ce este fascinant la această expresie este modul în care introduce o notă de afectivitate în relații între necunoscuți.

Chiar și Rodica Zafiu mărturisește că, deși a scris inițial împotriva acestei expresii, a început să o folosească: „Pentru că l-am auzit de atâtea ori și pentru că, de fapt, nu mi se mai pare chiar atât de absurd, am început să-l folosesc”.

„Mulțu” – când formalitatea devine informală

Citește și