Locuiesc la etajul 6 într-un bloc din 1977 și mereu stau cu teama unui cutremur, blocul a prins cutremurul din 1977. Suntem mulți cei care împărtășim aceeași realitate: trăim la bloc, privim în jur spre alte imobile și ne întrebăm cum vor reacționa pereții nostri, structura de rezistență în fața unui seism major.

La etajele superioare, balansul amplificat de legile fizicii creează un sentiment intens de vulnerabilitate. Totuși, înălțimea nu reprezintă un factor de risc absolut, siguranța unui imobil fiind determinată de o fizică mult mai complexă a undelor seismice și de calitatea structurii de rezistență.

Pentru a verifica anul estimat al construcției, istoricul zonei sau încadrarea imobilului în care locuiți, puteți consulta platforme dedicate precum Harta Blocurilor, un instrument util pentru analizarea riscului seismic urban.

Originea numelui și etimologia „seismului”.

În centrul acestei anxietăți colective se află seismul – fenomenul geofizic capabil să transforme complet fizica și arhitectura unui oraș.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul seism a fost preluat în limba română din francezul séisme, având la origine termenul din greaca antică seismos (σεισμός – „scuturare”, „zguduire”, „agitație violentă”), derivat din verbul seiein (σεῖν – „a scutura”, „a mișca din temelii”).

În mitologia elenă, cutremurele nu erau concepute ca simple mișcări ale plăcilor tectonice, ci ca manifestări directe ale furiei zeului Poseidon, supranumit Ennosigaios („Scuturătorul de Pământ”). Această legătură etimologică arată că frica simțită la etajul 6 sau 10 nu este o simplă reacție la oscilația clădirii, ci o neliniște străveche în fața instabilității singurului element considerat imobil: pământul de sub picioare.

Clasamentul structurilor comuniste: Cum reacționează la mișcările tectonice

Proiectarea seismică urmărește distribuirea forței cutremurului pe cât mai multe elemente structurale înainte de apariția cedării. Formele neregulate în plan (frecvente la clădirile interbelice) sau parterul flexibil (destinat spațiilor comerciale) rămân principalele puncte vulnerabile ale fondului locativ.

  • Blocurile din prefabricate (panouri mari din beton armat): Au avut o comportare bună în 1977, avariile limitându-se de regulă la fisuri în zonele de îmbinare dintre panouri. Prezintă însă o vulnerabilitate extremă la explozii de gaz, unde dislocarea unui perete structural poate declanșa prăbușirea în cascadă a unui întreg tronson.