ULBS îi acuză pe cei care promovează „altă cale” (sic!) că o fac prin „încălcarea flagrantă a regulilor jocului, prin distorsiune, manipulare și chiar prin falsuri grosolane, prin ipocrizie și partizanat interesat, prin tentativa de a acapara mediile de informare în masă și de apela la forme diferite de violență, ca și prin ascunderea ilegală a surselor de finanțare”.
Partizanatul interesat, ipocrizia și tentativa de „a acapara” mediile de informare în masă (în plină campanie electorală) devin motivele pentru care comunitatea academică trebuie să se mobilizeze, alături de toți apărătorii „valorilor” superioare.[11] Acesta este paternalismul academic, în plină misiune de „civilizare”, de „educare” în spiritul valorilor superioare. Ideea că alegătorii nu sunt capabili să se pună singuri la adăpost de „manipulare și falsuri grosolane” este în consonanță cu misiunea de promovare a „valorilor europene” și pentru a întări rezistența tinerilor față de actualele curente „extremiste” și „anti-EU” de către UBB.
La fel, campania ULBS este în rezonanță cu acel „Shield of Democracy” promovat de Comisia Europeană, adică cu întreg spectrul de granturi acordate ONG-urilor angajate în combaterea versiunilor alternative la comunicatele oficiale, guvernamentale, denumite generic „fake news”.
Ceea ce părea mai demult inacceptabil, în vremea liberalismului clasic, anume reglementarea minuțioasă a tuturor aspectelor vieții, inclusiv prin restrângerea pieței și a libertăților de organizare, a ajuns azi să fie pe deplin acceptat. Marele capital corporatist birocratic, născut prin fuziunea intereselor, practicilor și valorilor unei birocrații de stat minuțios reglementatoare și ale unui mare capital lipsit de piedici (spre deosebire de micile afaceri), este astăzi marea putere ce planifică și controlează (aproape) toate aspectele vieții publice și, tot mai mult, private. Primind privilegiul lipsei de control, beneficii de monopol și clientele captive, marele capital financiar, medical-farmaceutic și de telecomunicații prestează servicii în numele și spre beneficiul birocrației de stat, care ocolește în acest mod ultimele bariere legale. Astfel, cenzura opiniilor contrare, confecționarea consensului, eliminarea indivizilor „neconformi” din „comunitățile” virtuale se poate realiza fără a respecta interdicția legală a cenzurii.
Osatura de oțel a sistemului corporatist birocratic, ce reglementează (aproape toate) aspectele vieții indivizilor decăzuți din statutul lor de cetățeni (pentru că sunt considerați incapabili să-și trăiască singuri viața, să ia propriile decizii, mai ales când ele sunt neconforme cu liniile trasate de „ministerul adevărului” oficial) trebuia acoperit de un veșmânt moral.
Acesta este paternalismul, anume chiar sistemul moral de reguli ce-i ferește pe indivizii supuși de „amenințările existențiale” ce-i pândesc la tot pasul, de la politica externă și de securitate și până la sănătatea și bunăstarea propriului corp fizic. În distrugerea sistematică a (fostului) statut de cetățean, fondat pe libertate personală, paternalismul corporatist-birocratic justifică sistemul oficial de cenzură (prin lupta împotriva „fake-news”), reducerea severă a veniturilor și a nivelului de trai (prin lupta împotriva „risipei bugetare”, „evaziunii fiscale” și a „privilegiilor”), dar și anularea alegerilor (prin „eliminarea unui risc” existențial, evitarea unui „derapaj anti-democratic”, combaterea unui „atac la adresa instituțiilor democratice” și „valorilor europene”).
El nu vorbește niciodată de drepturi și de libertăți ca trăsături ale democrației. El justifică întotdeauna beneficiile „protecției” date de conformism, uniformizare și supunere față de regulile minuțios aplicate de masiva birocrație corporatistă de după distrugerea liberalismului clasic. El își desăvârșește opera cu aprobarea și sub supravegherea elitelor interesate, aliate în consorțiul universități-corporații-trusturi mass-media, gata întotdeauna să confecționeze consensul și să primească recompensele materiale și simbolice ale sistemului de putere.
[1] Despre bunăstarea vieții elevilor, studenților, educatorilor și profesorilor din România, rectorul UBB a devenit personal responsabil ca ministru PNL al educației, la puțin timp după „corecția” aplicată devierii opțiunii electorale neconforme, prin reducerea burselor elevilor, mărirea timpului de muncă didactică, comasarea școlilor și stoparea creșterii salariilor cadrelor didactice, erodate de inflație.
[2] Cornelia Mazilu, „Care a fost, de fapt, tirajul cărții lui Nicolae Ciucă și cât a costat. PNL a plătit și panourile unde a fost promovată”, Adevărul.ro, 29.01.2025, disponibil la https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/care-a-fost-de-fapt-tirajul-cartii-lui-nicolae-2418121.html (consultat la 21.08.2025).
[3] Steven Levitsky, Lucan A. Way, „Elections Without Democracy: The Rise of Competitive Authoritarianism”, Journal of Democracy, vol. 13, nr. 2, 2002, pp. 51-65.
[4] Articolul 81, alineatul 4 al Constituției limitează mandatele Președintelui României la două. Constituția acceptă prelungirea mandatului în curs doar pentru cazuri extreme, anume de război sau de catastrofă (articolul 83, alineatul 3). Cel îndreptățit să prelungească mandatul prezidențial în curs este doar Parlamentul, prin lege organică (articolul 83, alineatul 3).
[5] Conferind dreptul unei instanțe administrative ce urmărește strict îndeplinirea condițiilor formale (semnături, liste de susținători etc.) de a judeca pe fond oportunitatea unei candidaturi, CCR s-a substituit puterii legislative, amendând nelegal Legea 370/2004 privind alegerea Președintelui României.
[6] Acest ultim aspect este esențial în motivarea Hotărârii CCR, care a invocat în susținerea hotărârii sale probe cu statut de secret de stat, furnizate de serviciile secrete la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
[7] I.R. „Pleava societății” de la Antena 3 scapă nepedepsită”, Cotidianul.ro, 26.02.2025, disponibil la https://www.cotidianul.ro/pleava-societatii-de-la-antena-3-scapa-nepedepsita/ (consultat la 22.08.2025).
[8] Mihai Cistelecan, „Mânca-i-ar pușcăria! – Profesor, despre mișcarea suveranistă românească: „Hai, că m-am enervat”, stiripesurse.ro, 21.07.2025, disponibil la https://www.stiripesurse.ro/manca-i-ar-puscaria-profesor-despre-miscarea-suveranista-romaneasca-hai-ca-m-am-enervat_3762212.html (consultat la 22.08.2025).
[9] Bogdan Tiberiu Iacob, „Fost consilier al lui Johannis: votanții lui Georgescu trebuie trimiși în pușcării și sanatorii”, inPolitics.ro, 12.01.2025, disponibil la https://inpolitics.ro/fost-consilier-al-lui-iohannis-votantii-lui-georgescu-trebuie-trimisi-in-puscarii-si-sanatorii_1860085166.html?fbclid=IwY2xjawMVLG9leHRuA2FlbQIxMAABHv9Rs_ZtmxvxZkmqJhokBxIKJi3xDtLk7NI6p_Vg4kzam7xox8iqkmPIuJ1E_aem_2ARjl6NQ4th8FpyljkiRGg (consultat la 22.08.2025).
[10] ULBS, „ULBS susține mai departe calea euroatlantică a României”, comunicat din 06.12.2024, disponibil la https://www.ulbsibiu.ro/news/ulbs-sustine-mai-departe-calea-euroatlantica-a-romaniei/?fbclid=IwY2xjawMUHfhleHRuA2FlbQIxMAABHrdfmy8R6WEtPk5c20Vi38QMYdS9hcyfpX6kXEprMt8kNuQQMMmyT0ymkvU-_aem_Qwcb-YW4UFBdty0vaFWN_g (consultat la 21.08.2025).
[11] Formularea legată de acapararea mediilor de informare în masă se referă, voalat, la prezența candidatului Călin Georgescu pe unele canale de social media precum TikTok, ca strategie de compensare a dominației covârșitoare a PNL-PSD la televiziunile, la radiourile și în presa on-line, finanțate de la bugetul de stat prin granturi și subvenții, iar de către partidele de la putere prin publicitate electorală.