Paternalismul care-i ferește pe oamenii căzuți în plasa partidelor „extremiste” de a „greși”, atunci când se exprimă public pe diferite subiecte sau când votează, este foarte bine exemplificat prin anularea alegerilor prezidențiale.

La limită, indivizii considerați a fi încă în minorat, nu cetățeni înzestrați cu rațiune, drepturi și libertăți, pot fi și constrânși atunci când riscă să facă o alegere care să afecteze întreaga societate. Atunci, ei trebuie corectați pentru a-i alege „înțelept” pe cei cu intenții bune, care le asigură „tuturor eficient drepturile personale și bunăstarea vieții”, pentru a-l cita pe Daniel David, rectorul UBB. Din această perspectivă, suprimarea suveranității populare, eliminarea drepturilor cetățenești de a candida și de a alege prin anularea alegerilor care produc rezultate „neconforme” așteptărilor elitelor de putere, nu este nimic mai mult decât asigurarea „drepturilor personale”.[1]

În cazul particular al anulării alegerilor prezidențiale, trebuie spus că paternalismul nu se rezumă doar la „împiedicarea” alegătorilor de a vota „greșit”. Pentru asigurarea „bunăstării vieții” (foștilor) cetățeni, acum simpli figuranți în procesul electoral, PNL și PSD s-au înțeles în 2021 la o guvernare de lungă durată, bazată pe „rotativa” guvernamentală și prezidențială.

Când PNL deținea Președinția României (prin președintele PNL Klaus Johannis), PSD deținea funcția de prim-ministru (prin președintele PSD Marcel Ciolacu). În cazul excepțional al conducerii guvernului de către un președinte PNL (Nicolae-Ionel Ciucă), președinția Senatului României era rezervată PSD. La realizarea „rotației” de cadre politice, în iunie 2023, Ciucă a fost votat președinte al Senatului. Chiar și așa, Marcel Ciolacu nu era în iunie 2023, atunci când a fost desemnat prim-ministru, doar președinte al PSD, ci și președinte al Camerei Deputaților.

O înțelegere similară între PSD și PNL, anume de a câștiga alegerile prezidențiale și parlamentare în decembrie 2024 și de a perpetua înțelegerea partizană pe termen lung, a fost zădărnicită de exprimarea preferințelor electoratului.

În ciuda sumelor considerabile cheltuite în afara campaniei electorale, dar și în perioada campaniei electorale, a promovării extinse pe internet și prin nenumărate panouri la oraș și la sat, a presiunilor făcute de președinții de consilii județene și de primarii PNL și PSD (mai ales în zonele rurale), cei doi candidați ai PNL și PSD la alegerile prezidențiale au fost întrecuți pe 24 noiembrie 2024 de un candidat independent (Călin Georgescu 22,94%) și de candidatul USR, chiar președinta partidului, Elena Lasconi (19,17%). Cu 19,14% (Marcel Ciolacu) și 8,78% (Nicolae-Ionel Ciucă), candidații PSD și PNL s-au clasat pe locurile al treilea, respectiv al cincilea, în primul tur de scrutin.

Trebuie amintit că PNL a cheltuit subvenția legală pentru funcționarea partidelor politice prin cumpărarea drepturilor de autor pentru cartea „scrisă” de generalul Nicolae-Ionel Ciucă, fost prim-ministru PNL, președinte al Senatului, intitulată „În slujba țării”. Ulterior, s-a constatat că această carte nu exista în momentul promovării ei naționale (mai-septembrie 2024), sub forma a 762 de afișaje de mari dimensiuni, pe panouri amplasate pe marile drumuri naționale și autostrăzi.