Amenințările lui Donald Trump privind folosirea armatei SUA pentru a controla Groenlanda au declanșat discuții tot mai serioase în Europa despre represalii fără precedent, inclusiv limitarea cooperării militare cu Washingtonul.

În timp ce Donald Trump amenință că ar putea recurge la forța militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, oficiali și diplomați europeni discută, în spatele ușilor închise, opțiuni care până recent erau considerate de neconceput.

„E timpul să renunțăm la Trump?”. UE analizează represalii fără precedent pentru a salva GroenlandaPotrivit Politico.eu, în capitalele europene se conturează ideea unei riposte coordonate, în cazul în care președintele american refuză orice compromis.

Deși o confruntare militară directă între Statele Unite și o forță europeană ar fi extrem de scurtă și dezechilibrată, aliații Groenlandei analizează alte pârghii de presiune pentru a-l împiedica pe Trump să anexeze Groenlanda.

Una dintre ele vizează rețeaua extinsă de baze și facilități militare din Europa, pe care SUA le folosesc pentru a-și proiecta puterea în regiuni precum Africa și Orientul Mijlociu.

Dilema europeană

Diplomații europeni ridică o întrebare extrem de sensibilă: de ce ar trebui Statele Unite să continue să aibă acces la baze militare, sprijin naval, aerian și informațional din partea aliaților, dacă ar încerca să ocupe teritoriul suveran al unui stat membru NATO, precum Danemarca?

Subiectul este atât de delicat încât este evitat în dezbaterile oficiale din cadrul summiturilor UE și NATO. Totuși, cinci oficiali și diplomați europeni au confirmat pentru Politico că, în privat, discuțiile despre cum ar putea Europa să riposteze împotriva lui Trump au loc pe întreg continentul.

Pe lângă dimensiunea militară, europenii iau în calcul și pârghiile economice. SUA depind de Europa ca partener comercial major, iar guvernele europene cheltuiesc anual miliarde de dolari pentru achiziția de armament american. Renunțarea la aceste contracte ar reprezenta un instrument de presiune semnificativ.

Riscul major, avertizează unii oficiali, este escaladarea rapidă către o ruptură completă a relațiilor transatlantice. Alții susțin însă că alianța devine „din ce în ce mai toxică” sub Trump și că Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor diferit.

Cel mai clar avertisment public a venit din partea președintelui francez Emmanuel Macron, printr-o declarație atent formulată.

„Nu subestimăm declarațiile privind Groenlanda”, a spus acesta miniștrilor săi.

„Dacă suveranitatea unui stat european și aliat ar fi afectată, efectele secundare ar fi fără precedent. Franța urmărește situația cu cea mai mare atenție și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca.”

Un oficial francez a precizat că subiectul este „extrem de sensibil” și că Macron „cântărește fiecare cuvânt cu atenție”, fără a confirma dacă a avut sau urma să aibă discuții directe cu Trump pe această temă.