După incidente cu drone rusești care au intrat în Polonia și România și apariții suspecte deasupra Danemarcei, Norvegiei și Germaniei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un sistem de radare și interceptoare pentru apărarea flancului estic al UE. În discursul despre starea Uniunii, l-a numit „zidul de drone”, scrie Politico.

Denumirea și ideea au generat obiecții. Pentru România, statele baltice și Polonia, proiectul pare o reacție necesară. Țări mai îndepărtate de Rusia invocă însă costurile ridicate, integrarea în planurile UE și NATO și riscul extinderii rolului Bruxellesului în domeniul apărării.

Zidul de drone, nu este o Linie Maginot

„Dronele și antidronele sunt prioritatea”, a spus președintele Franței, Emmanuel Macron. „Dar nu există un zid perfect pentru o frontieră de 3.000 km. Nu este fezabil integral.” Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a estimat varianta inițială pentru Polonia și Baltice la aproximativ 1 miliard de euro și a susținut că partea de detecție poate fi operațională în mai puțin de un an. El a admis totuși că termenul „zid” poate crea așteptări greșite. Nu este vorba despre o nouă „Linie Maginot”.

Există temeri și privind promisiunile exagerate. „Un zid de drone nu rezolvă atacurile cibernetice, apărarea antiaeriană, producția de muniție sau problemele de decizie și reguli de angajare”, a comentat eurodeputata Hannah Neumann din Partidul Verzilor, Germania.

Finanțarea este un punct sensibil

Comisia și statele din prima linie vor bani europeni, ceea ce cere acordul tuturor capitalelor. Italia și Grecia au susținut la reuniunea de la Copenhaga că proiectele de apărare trebuie să aducă beneficii întregii Uniuni, nu doar Estului. „Am arătat solidaritate în pandemie, economie și migrație. Acum e rândul securității”, a spus premierul Finlandei, Petteri Orpo. Potrivit unor relatări, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat planul în termeni „foarte duri”.

Nevoia de capacități mai bune este, totuși, puțin disputată. UE are lacune la detecția UAV, iar doborârea unor drone rusești deasupra Poloniei s-a făcut cu rachete foarte scumpe, folosite împotriva unor ținte ieftine.

Citește și
Nominalizări la Premiul Nobel pentru Pace 2026. Zelenski și Trump se află printre numele vehiculate