1 – creșterea capacității operaționale a structurilor Forțelor Armate, prin asigurarea încadrării, instruirii, dotării și FINANȚĂRII acestora;
2 – creșterea atractivității în profesiile militare și retenția personalului în toate structurile din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională),Și ale,, Strategiei naționale de ordine și siguranță publică 2023 – 2027” (Cap. Capacitate administrativă: limitarea deficitului de personal și ASIGURAREA STABILITĂȚII PE FUNCȚII a acestuia), ambele documente strategice fiind aprobate și asumate de președintele României, de CSAT, de Guvern, de MAI și de MApN,VĂ SOLICITĂ O ÎNTÂLNIRE NEMIJLOCITĂ (cât mai curând posibil)pentru a vă aduce în atenție unele probleme și revendicări, care privesc drepturile/interesele angajaților celor două instituții din Sistemul de Apărare și Siguranță Națională (enumerăm, cu titlu de exemplu):
– salarizarea precară din ultimii ani, urmare neaplicării, la termenele prevăzute, a Legii-cadru nr. 153/2017 (Anexele VI și VIII referitoare la militarii, polițiștii și personalul contractual din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională), act normativ prorogat an de an în defavoarea familiei noastre ocupaționale;
– acordarea, de mai mulți ani, a unor drepturi financiare diminuate (sporuri, indemnizații, compensații), prin raportarea acestora la un cuantum al salariului de funcție/de bază din anii trecuți, necorelat cu Legea 153/2017 și cu salariul minim brut pe economie;
– ACTUALIZAREA NORMEI DE HRANĂ, prin raportare la valoarea actuală a indicilor prețurilor produselor de consum / utilităților și la datele statistice furnizate oficial de către INS (scriptic, este actualizată la 50 lei/zi, dar în plată se achită doar 30-40 lei/zi, fiind plafonată an de an prin OUG,, trenuleț”);- deficitul MASIV de personal din SAOPSN, de aprox. 25%, care are repercusiuni negative asupra eficienței serviciului prestat în slujba statului, a cetățenilor și a misiunilor internaționale derulate de România, în calitate de partener UE/NATO;
– REGIMUL JURIDIC ACTUAL AL PENSIILOR MILITARE DE STAT și necesitatea de eliminare a inechităților din acest sistem (avem diferențe majore ale cuantumului pensiei, funcție de anul trecerii în rezervă, între militari care au avut aceeași funcție, același grad și au activat în aceleași condiții/grupe de muncă). De asemenea, este necesară actualizarea acestora, prin raportare procentuală (50%) la valorile coeficienților de funcție/grad aflați în plată pentru cadrele în activitate, dat fiind faptul că rezerviștii sunt una dintre cele trei categorii de Forțe Armate, stipulate în Statutul cadrelor militare și în Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, care au Ordin de Chemare, în cazul decretării stării de mobilizare sau de război.Precizări contextuale:
– Legea pensiilor militare de stat nr. 223/2015 a făcut deja obiectul modificărilor, chiar,, pe minus”, prin jalonul din PNRR, atins prin Legea nr. 282/2023. De asemenea, prin proiectul de Lege 559, promovat de coaliția de guvernare, în toamna anului 2024, Parlamentul României a mimat actualizarea pensiilor militare de stat, proiectul normativ L 559/2024 fiind respins, în final, de CCR, ca neconstituțional, la sesizarea intempestivă a Avocatului Poporului.
În prezent, pensiile militare nu sunt actualizate, asemenea celor din sistemul public (în sept. 2024), nu sunt indexate, în 2025 și 2026, iar pentru foarte mulți pensionari militari, care au trecut în rezervă pe vechea legislație, aplicabilă în urmă cu 20-30 de ani, acestea au rămas la un nivel umilitor, deși, conform Constituției, Statutului cadrelor militare și Legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, rezerviștii militari au obligația de a răspunde PREZENT la o eventuală mobilizare, iar drept,, compensație”, statul are obligația să le asigure un trai decent, prin principala sursă de venit la care au dreptul, după o viață în sluja Patriei: pensia militară de stat!
– referitor la cei aflați în pragul pensiei: avem aprox.15.000 de colegi din MAI, ce îndeplinesc deja condițiile de pensionare, la care, se adăugă alte câteva mii din celelalte structuri ale SAOPSN; aceștia pot intra oricând în rezerva operațională a Armatei, cu drept la pensie militară de stat – similar celorlalte structuri din UE/NATO –, dacă impredictibilitatea legislativă în salarizare și în pensionare se va perpetua, situație care, în mod evident, ar fi în dezacord cu prevederile,, Strategiei naționale de apărare 2025-2030” (privind consolidarea capacității operaționale); în fapt, incertitudinea legislativă privitoare la pensionare în structurile militare și polițienești poate fi un factor de colapsare a dinamicii de personal în întreg Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, de nedorit în condițiile militare și geopolitice escaladante din ultimii ani și a războiului care se poartă, de 4 ani, la granița României;- reamintim faptul că, prin Legea nr. 282/2023, vârsta standard de pensionare pentru militari/polițiști va crește treptat, de la 60 la 65 de ani, în mod eșalonat, până în anul 2035, începând cu anul 2031, cu câte un an, astfel: 2031 – 61 de ani; 2032 – 62 de ani; 2033 – 63 de ani; 2034 – 64 de ani; 2035 – 65 de ani;
– pensiile militarilor și polițiștilor români (înființate sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862), asemenea celor din statele NATO/UE, sunt fundamentate pe riscurile profesionale, pe complexitatea și importanța socială a misiunilor derulate în interes național, european și internațional, pe speranța de viață mai redusă față de alte domenii de activitate – aprox. 63 de ani, pe incompatibilitățile si interdicțiile impuse prin lege în timpul activității în slujba statului, pe privațiunile suferite inclusiv de familiile celor în cauză etc.
În acest sens, art. 2, lit, f din Legea 223/2015 prevede că pensiile militare se bazează pe,, principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei”, iar art. 4 stipulează:,, Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României, precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții sau decesului”.
Domnule Prim-ministru,Domnilor Viceprim-miniștri,În spiritul Strategiilor de Apărare și de Ordine publică ale României, dar și al obligațiilor asumate de țara noastră, prin tratele fundamentale ale NATO și ale Uniunii Europene, organisme din care facem parte, concluzionăm că se desprinde un principiu relevant pentru politica de resurse umane din Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, care trebuie consfințit, prin măsuri legislative și fiscal-bugetare, de către factorul politic, ca un principiu imuabil, cu impact pozitiv asupra capacității operaționale a Forțelor Armate și, implicit, asupra securității Statului Român și a cetățenilor săi:PREDICTIBILITATE ÎN CARIERĂ, ÎN SALARIZARE ȘI ÎN PENSIONAREpentru toți angajații din Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională!
Pe această cale, vă aducem la cunoștință faptul că, în situația în care revendicările sus-menționate nu vor fi analizate, în vederea soluționării, cu celeritate, ne rezervăm dreptul, conform Constituției, Legii dialogului social și Codului Muncii, să organizăm AMPLE MANIFESTĂRI SINDICALE DE PROTEST, care pot culmina cu o GREVĂ a personalului contractual!” se menționează în textul semnat de președintele Biroului Executiv FSNPPC, Vasile Zelca”.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
