Președintele Italiei, Sergio Mattarella, a lansat un avertisment dur cu privire la posibilitatea izbucnirii unui Al Treilea Război Mondial. Într-un discurs ținut în Franța, el a declarat că „invazia rusă este ca cel de-al treilea Reich”, iar „izolaționismul SUA este preludiul Războiului Mondial”.

Președintele Italiei avertizează, situația actuală, similară cu cea anterioară celui de Al Doilea Război Mondial„Alături de o nouă articulare multipolară a echilibrului mondial, reapare, cu forță și în contradicție cu acesta, conceptul de «sfere de influență», la originea relelor secolului al XX-lea, cu care s-a luptat generația mea”, a declarat președintele Italiei, Sergio Mattarella, în discursul său la Universitatea din Marsilia.

Pentru șeful statului italian, aceasta este o „temă care este însoțită de cea a figurilor neofeudatorilor mileniului al III-lea, care aspiră să li se încredințeze domnii în dimensiunea publică, să gestioneze părți din bunurile comune reprezentate de spațiul cibernetic, precum și de spațiul extra-atmosferic, aproape uzurpatori ai suveranităților democrate”.

Într-o paralelă între situația de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial și cea actuală, șeful Statului italian observă: „Strategia liniștirii nu a funcționat în 1938. Fermitatea ar fi evitat, după toate probabilitățile, războiul. Ținând cont de conflictele actuale, poate funcționa astazi?”.

„Un abandon al responsabilităților” a dus la război

Mattarella a adăugat, apoi că „un abandon al responsabilităților a determinat acele țări să sacrifice principiile justiției și legitimității în încercarea de a evita conflictul, în numele oricărei soluții și a unei stabilități care inevitabil ar fi lipsit”.

În anii 1930, „mai degrabă decât cooperarea, a prevalat criteriul dominației”, a mai spus Mattarella. „Și erau războaie de cucerire. Acesta a fost planul celui de-al treilea Reich în Europa. Agresiunea de astăzi a Rusiei împotriva Ucrainei este de această natură”, a adăugat Mattrella.

Liderul de la Palatul Quirinal amintește și de „criza economică, protecționismul, neîncrederea în rândul jucătorilor globali și forțarea unor reguli liber convenite au dat o lovitură finală Societății Națiunilor, care a apărut după Primul Război Mondial, deja compromisă de aderarea eșuată a Statelor Unite, care, împreună cu președintele Wilson, fusese printre inspiratorii ei. Pentru Statele Unite, a fost o capitulare în fața tentației izolaționismului”.

Eșecul Societății Națiunilor

Chiar dacă pentru președintele Republicii Italiene „munca Societății nu a fost zadarnică, dacă ne gândim că îi datorăm, de exemplu, Tratatul împotriva comerțului cu sclavi și a sclaviei, și ne aflăm în 1926.

În contextul fragil al anilor dintre cele două războaie mondiale, marcat de o renaștere întunecată a naționalismului, de tendințe alarmante spre reînarmare, de contrastul între state potrivit logicii sferelor de influență, au fost circa 20 de cazuri de retragere din Societatea Națiunilor”.