Donald Trump nu a pus capăt războiului din Ucraina în câteva zile. Confruntat cu critici ample în mișcarea MAGA, din cauza dosarului Epstein, Donald Trump revine cu o strategie de securitate națională izolaționistă și deplasată puternic spre extrema dreaptă.

De la criticile vicepreședintelui JD Vance la adresa europenilor, rostite la München, la noua strategie de apărare, a fost un an în care europenii s-au străduit să pună frână exceselor pro-moscovite de la Washington.

Încetarea în câteva zile a războiului ruso-ucrainean, promisă de Donald Trump, s-a transformat într-o agonie care ne-a urmărit pe tot parcursul anului. Și, probabil, va continua în 2026. Cel puțin un lucru am înțeles: Rusia nu caută o cale spre pace. Iar Washingtonul s-a arătat în repetate rânduri mai apropiat de Moscova decât de Kiev și de partenerii europeni.

Anul a început tensionat în relația dintre America și Europa. Și așa a continuat.

MAGA a susținut deschis extrema dreaptă în alegerile legislative germane. Iar vicepreședintele JD Vance a certat Europa, la Conferința de Securitate de la Munchen. El i-a acuzat pe europeni de cenzură și comportament antidemocratic, cu referire la procedurile legale împotriva discursului instigator la ură online și la izolarea partidelor de extremă dreapta.

A urmat scena cinematografică din Biroul Oval, în care Volodimir Zelenski a fost ostracizat de Donald Trump și JD Vance, sub ochii înmărmuriți ai întregii lumi democratice. Trump i-a întins lui Putin covorul roșu în Alaska, pregătit pentru numeroase concesii. Iar amenințările liderului de la Casa Albă privind impunerea de sancțiuni petroliere Rusiei au fost urmate de tot atâtea amânări și tergiversări.

Sancțiunile la adresa Lukoil au fost anunțate, în cele din urmă, în octombrie și noiembrie, dar au fost în mare parte suspendate, câteva săptămâni mai târziu. Suspendare tehnică, pentru a da timp aliaților europeni să se adapteze? Sau mișcare politică, menită a permite Rusiei să respire?

În acest timp, presa internațională a dezvăluit un plan de pace croit de delegațiile rusă și americană, potrivit căruia Ucraina ar trebui să cedeze Moscovei zone din estul țării, pe care forțele ruse nu le controlează în prezent. Aceasta, în schimbul unei potențiale garanții de securitate, într-un format neprecizat. Armata ucraineană ar urma să-și reducă dimensiunile. De asemenea, americanii ar urma să pună mâna pe cele circa 300 de miliarde de dolari din trezoreria rusească, blocați în Europa.

Eforturi europene de îndiguire

Europa a reacționat de fiecare dată în încercarea de a reduce proporțiile dezastrului. A făcut-o împăcându-i pe Zelenski și Trump. A făcut-o după summitul din Alaska, atunci când liderii europeni au mers în Biroul Oval pentru a-l potoli pe Donald Trump în pornirile lui pro-moscovite. S-au implicat în renegocierea planului de pace ruso-american.

Întregul an s-a aflat sub semnul instabilității lui Donald Trump, care și-a schimbat de mai multe ori abordarea față de Rusia, între cedare și amenințare.