Criza politică declanșată în România după primul tur al alegerilor prezidențiale riscă să producă un efect financiar devastator. Comisia Europeană ia în calcul suspendarea unei părți din fondurile europene destinate României, în special în contextul întârzierilor legate de implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România se confruntă cu apocalipsa financiară. Surse europene citate de aceeași publicație indică faptul că peste 13 miliarde de euro ar putea fi blocate, în lipsa progreselor privind reforma fiscală, pensiile speciale și stabilitatea companiilor de stat.

Demisia lui Ciolacu destabilizează calendarul PNRR

Demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru și retragerea PSD de la guvernare au lăsat România cu un guvern interimar, condus temporar de Cătălin Predoiu (PNL). Situația politică actuală afectează grav capacitatea administrativă de a îndeplini obligațiile asumate în fața Comisiei Europene.

Printre măsurile esențiale amânate se numără reforma pensiilor speciale, reorganizarea companiilor de stat și introducerea unor corecții fiscale necesare pentru ajustarea bugetului.

Inițial, măsurile fiscale erau prevăzute pentru 1 aprilie 2025. Guvernul a decis însă amânarea lor pentru 1 ianuarie 2026, din motive electorale. Acum, în lipsa unei majorități stabile în Parlament, discuțiile privind ajustările bugetare riscă să fie blocate complet.

Comisia Europeană a suspendat deja o parte din bani

Comisia Europeană a decis să suspende plata unei tranșe de două miliarde de euro, ca urmare a neîndeplinirii a șase jaloane din cea de-a treia cerere de plată. Printre acestea se numără reformele privind pensiile speciale, dar și modificări ale legislației privind companiile de stat, potrivit CaleaEuropeană.ro.

România are la dispoziție șase luni pentru a corecta aceste întârzieri. În lipsa progreselor, nu doar această plată rămâne suspendată, ci întreaga perspectivă de finanțare din PNRR poate fi blocată.

Comisia a transmis că este în contact permanent cu autoritățile române, dar subliniază că angajamentele asumate nu pot fi renegociate unilateral. Bruxelles-ul cere reforme structurale clare, înainte de a relua plățile.

Deficitul bugetar în creștere. Riscul pierderii credibilității externe

Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că în primul trimestru din 2025 deficitul bugetar a ajuns la 2,28% din PIB, în creștere față de 2,04% în perioada similară a anului trecut. Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul ESA la 7% din PIB în 2025.

Dacă angajamentele bugetare nu sunt respectate, România riscă retrogradarea ratingului de țară și dificultăți în atragerea de finanțări externe.