O casă de avocatură arată că doar trei din 10 români aleg să conteste în instanță despăgubirile pentru expropriere, deși statul oferă de cele mai multe ori sume mult sub valoarea reală. „Românii cu proprietăţi vizate de expropriere, pentru construcţia de drumuri, extinderea reţelei de metrou sau alte infrastructuri, nu sunt recompensaţi corect pentru bunul deţinut şi pierd sume considerabile dacă nu dau statul în judecată”, susține avocatul Elisabeta Stan, fondatoareaElisabeta Stan Law Office.

Românii nu contestă despăgubirile pentru expropriere. Doar trei din 10 epropiati au curaj să conteste despăgubirile pentru expropriere

Doar 3 din 10 români aleg să conteste în instanţă despăgubirile pentru expropriere, chiar dacă, de cele mai multe ori, sumele oferite de stat sunt mult sub valoarea reală a proprietăţilor, arată datele transmise de o casă de avocatură. Potrivit acesteia, există situaţii în care oamenii îşi pierd singura locuinţă şi primesc compensaţii care nu acoperă nici măcar costul unui apartament mic.

Reprezentanţii casei de avocatură au prezentat şi cazul unui proprietar căruia i s-au oferit 20.865 de lei (circa 4.000 de euro) pentru terenul expropriat într-o zonă cu dezvoltări imobiliare intense, iar după proces a obţinut 100.000 de euro. O problemă similară este vizibilă şi în cazul exproprierilor pentru extinderea Magistralei 4 de metrou din Bucureşti, unde numeroşi proprietari reclamă că despăgubirile stabilite nu reflectă valoarea de piaţă şi nu le permit achiziţia unei locuinţe echivalente cu cea pie

Lipsa de informare, principala problemă

În majoritatea cazurilor, românii acceptă despăgubirile stabilite de stat și nu merg în instanță, fie pentru că nu au suficiente informații, fie din cauza temerii față de birocrația procedurilor. Această lipsă de acțiune îi lasă, de multe ori, cu sume mult sub valoarea reală a bunurilor pierdute.

„De cele mai multe ori, statul oferă despăgubiri calculate la valoarea minimă din grila notarială, iar acestea pot fi chiar de până la câteva zeci de ori mai mici decât valoarea reală de piaţă. Întâlnim nenumărate cazuri de expropriere, pentru terenuri extravilane, terenuri intravilane, magazine, unităţi comerciale. Însă cele mai dureroase cazuri sunt cele în care oamenii îşi pierd singura casă prin expropriere şi primesc o sumă care nu le ajunge nici pentru un apartament mic. Dacă ar primi valoarea reală de piaţă, ar putea să îşi cumpere o locuinţă similară, dar despăgubirea simbolică îi lasă fără acoperiş deasupra capului. Este una dintre cele mai mari nedreptăţi – legea le ia casa, dar nu le dă şansa să îşi refacă viaţa”, avertizează avocatul Elisabeta Stan.

Lipsa unor informații clare face ca persoanele expropriate să întâmpine dificultăți în a înțelege pașii legali, modul de calcul al despăgubirilor, termenele de plată sau procedurile prin care pot contesta sumele primite. Acest vid de informare sporește sentimentul de nedreptate și vulnerabilitate al celor afectați.