Campania susținută a Rusiei de atacuri cu drone și rachete împotriva Ucrainei a transformat apărarea aeriană dintr-o prioritate de nișă într-un principiu central de organizare a securității europene. România joacă un rol-cheie în această strategie.

Inițiativa European Sky Shield (ESSI) este un program multinațional de apărare aeriană condus de Germania.

ESSI reunește 21 de națiuni pentru a construi un scut multilateral împotriva dronelor, rachetelor de croazieră și amenințărilor balistice ale Rusiei.

Combinând rachetele IRIS-T SLM ale Germaniei, rachetele Patriot PAC-3 ale SUA și interceptoarele Arrow-3 ale Israelului, Sky Shield își propune să integreze apărarea pe rază scurtă, medie și lungă de acțiune într-o rețea unificată controlată de NATO.

Scutul aerian pentru Europa împotriva atacurilor Rusiei, proiect forte al NATO

ESSI oferă cea mai ambițioasă protecție aeriană colectivă a Europei de la Războiul Rece până în prezent.

Deoarece națiunile europene individuale nu aveau nici bugetele, nici capacitatea industrială necesare pentru a acoperi în mod independent întregul spectru de amenințări, a apărut programul ESSI, o inițiativă a Germaniei.

Inițiativa numără 21 de națiuni participante, incluzând Germania, Regatul Unit, Olanda, Italia, România, Bulgaria, Republica Cehă, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Suedia, Belgia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Austria, Elveția și Slovenia și alte țări.

Țările de pe Flancul estic al NATO sunt cele mai importante, pentru că se învecinează cu Rusia, aliații Rusiei și, cel mai important, cu războiul din Ucraina, care se poate extinde în direcția intereselor Rusiei.

Tactica de „saturație” ale Rusiei ar putea fi aplicate în România

Campania aeriană a Rusiei în Ucraina a determinat necesitatea și urgența dezvoltării unei apărări colective a NATO.

Din februarie 2022, Moscova a lansat peste 15.000 de drone Shahed și peste 7.000 de rachete, forțând Ucraina să intre într-o stare permanentă de pregătire pentru apărare aeriană.

Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat în repetate rânduri că niciun sistem singular nu este suficient pentru a contracara atacurile de saturație care implică zeci de drone lansate simultan, potrivit Army Recognition.

Planificatorii europeni în domeniul apărării se tem că bazele NATO din Polonia, România sau statele baltice s-ar putea confrunta cu tactici similare în cazul unei escaladări.

Un roi coordonat de drone care vizează aerodromuri sau centre logistice ar putea copleși apărarea națională izolată.

Citește și