Deși șantierul de pe rampele pasajului a fost închis, organizarea anterioară a dovedit că spațiul pietonal poate fi extins temporar pentru a proteja persoanele vulnerabile.

Reprezentanții organizației atrag atenția că pasajul, proiectat în urmă cu aproape un secol, a devenit un punct nevralgic al rețelei rutiere din nord-vestul Capitalei, izolând pietonii și persoanele cu dizabilități din cauza trotuarelor cu o lățime utilă de doar 50-70 de centimetri.

Care este configurația actuală a traficului și ce măsuri provizorii sunt propuse?

Membrii asociației arată că, până la proiectul amplu de reabilitare și lărgire derulat de PMB, ale cărui lucrări efective vor începe peste câțiva ani, accesibilitatea și siguranța pietonilor pot fi îmbunătățite prin reconfigurarea marcajelor și montarea de parapete.

Problemele din teren și comportamentul în trafic

Gabarit insuficient: Pe rampe există un spațiu carosabil de 2,5 benzi (incluzând linia de tramvai), care se restrânge la doar 2 benzi în dreptul pilonilor centrali ai podului

Comportament la orele de vârf: Șoferii forțează deplasarea pe 3 coloane, urcându-se frecvent pe trotuarele înguste de 50-70 cm și punând în pericol pietonii

Efectul izolării: Din cauza riscurilor, unii locuitori aleg să parcurgă pasajul urcând în mijloacele de transport public pentru o singură stație

Măsurile rapide solicitate de Asociația Metrou Ușor

Reconfigurarea бензиlor: Delimitarea clară și standardizată a două benzi de circulație pe sens (cu menținerea traficului general pe linia de tramvai)

Lărgirea trotuarelor: Extinderea spațiului pietonal la o lățime minimă acceptabilă prin redimensionarea benzilor auto

Elemente de siguranță: Montarea unor garduri sau parapete fizice de protecție pentru pietoni împotriva autovehiculelor

Mobilitate alternativă: Studierea fezabilității unor piste temporare de biciclete prin pasaj, în corelare cu proiectul PMB de regenerare urbană de pe Bulevardul Ion Mihalache

Masterplanul PMB pentru reabilitarea și extinderea Podului Constanța

Proiectul pe termen lung al Primăriei Capitalei, detaliat în Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI), este structurat în două etape majore de investiții: