Lipsa de reacție a lui Vladimir Putin în ceea ce privește capturarea de către SUA a aliatului său, președintele venezuelean Nicolas Maduro, ar putea fi o manevră strategică de a submina unitatea NATO, un compromis tacit în care Rusia acceptă dominația SUA în emisfera vestică în schimbul a ceva mult mai important pentru Moscova, potrivit unei analize The New York Times.

În urmă cu opt luni, Vladimir Putin îl primea pe Maduro în salonul verde al Marelui Palat Kremlin. Cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic pe zece ani, consolidând o alianță menită să oprească influența Washingtonului în America Latină.

„Vom vedea relații înfloritoare între marea Rusie, astăzi o putere lider a omenirii, și Venezuela”, declara atunci Maduro. Acum, el se află într-un centru federal de detenție din Brooklyn, după ce a fost scos din Caracas sâmbăta trecută într-un raid militar american ordonat de președintele Trump.

A trecut o săptămână, iar tăcerea lui Putin este totală. Acest comportament face parte dintr-o strategie recentă a Kremlinului de a trece sub tăcere provocările Washingtonului, deși anterior astfel de gesturi ar fi fost urmate de o retorică agresivă și amenințări directe. Motivul, scrie The New York Times. Este simplu: președintele rus evită orice antagonizare a SUA deoarece caută un rezultat favorabil în Ucraina, chiar dacă asta înseamnă să rămână deoparte în alte părți ale lumii unde anterior ar fi putut juca dur.

„Totul este subordonat acestui obiectiv”

O dovadă clară în acest sens a venit miercuri, când armata americană a confiscat un petrolier sancționat care a adoptat pavilionul Rusiei după ce nava a fugit de Paza de Coastă a SUA peste Oceanul Atlantic. Rusia a răspuns inițial printr-o declarație de doar trei paragrafe a Ministerului Transporturilor. Este o reacție excepțională pentru o națiune care a amenințat periodic cu războiul nuclear. În tot acest timp, Putin a ales, din nou, tăcerea.

„El are un singur obiectiv, acela de a ieși învingător în Ucraina, iar totul este subordonat acestui obiectiv”, a declarat Hanna Notte, directoarea programului Eurasia de la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, cea mai mare organizație neguvernamentală din lume dedicată combaterii răspândirii armelor de distrugere în masă.

Analista a explicat că, deși Rusia ar fi avut capacitatea de a sabota misiunea americană de capturare a lui Maduro, un astfel de gest ar fi riscat o ruptură iremediabilă cu Donald Trump.

„Toți indicatorii politicii externe ruse arată în acest moment că Ucraina depășește cu mult orice altă miză, așa că de ce ai vrea să le dai americanilor o lecție dură acolo și să te pui cu ei?”, a mai spus Hanna Notte.

Deși tăcerea Moscovei pare a fi o alegere strategică, ea trădează și limitele reale ale lui Putin. Rusia se confruntă cu o eroziune a puterii sale globale, demonstrând că nici în momentele de maximă influență Kremlinul nu poate controla în totalitate soarta regimurilor autoritare partenere, scrie NYT.