Rezultatul final? Un drastic 2,56 din 5 - o veritabilă corigență administrativă care confirmă degradarea acumulată în ultimii ani.

Topul priorităților: Bucureștenii cer utilități de bază, nu proiecte grandioase

Rezultatele consultării publice desfășurate în perioada mai–iunie 2026 de către Primăria Municipiului București (PMB) în parteneriat cu Fundația Comunitară București arată un lucru cert: cetățenii nu își doresc fântâni arteziene spectaculoase sau monumente noi, ci servicii elementare de civilizație urbană.

„În Herăstrău te simți în siguranță în timp ce te împiedici de pavaj. Frica oamenilor nu vine din infracționalitate, ci din aleile surpate, malurile prăbușite și lipsa luminii pe timpul nopții.”

Radiografia nemulțumirilor: Ce au scris cetățenii la câmpurile libere

Pe lângă răspunsurile la cele 45 de întrebări predefinite, participanții au folosit secțiunile libere pentru a-și exprima frustrările legate de administrarea parcului. Tensiunile majore identificate în raport includ:

  • 592 de mențiuni privind vegetația neîngrijită, tăierile haotice și toaletările executate neprofesionist;
  • 579 de reclamații referitoare la conflictul zilnic pentru spațiu dintre pietoni, bicicliști și utilizatorii de trotinete electrice;
  • 364 de semnale de alarmă privind dispariția faunei specifice din parc;
  • 285 de pledoarii pentru protejarea și păstrarea caracterului semi-sălbatic al anumitor zone.

Un detaliu impresionant evidențiat de raport este că 539 de persoane au scris spontan în chestionar cuvântul „potențial”. Mesajul bucureștenilor este clar: Herăstrăul are resursele naturale pentru a fi o bijuterie urbană, dacă este gestionat cu responsabilitate.

Profilul vizitatorilor: Parcul întregului oraș

Departe de a fi un simplu spațiu verde de cartier, Herăstrăul atrage oameni din toate sectoarele Capitalei și din împrejurimi:

  • 57,6% dintre respondenți sunt femei, iar 42,7% sunt părinți;
  • 37,1% au vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani;
  • 62% vizitează parcul cel puțin o dată pe săptămână;