Invitații au început să ajungă la Palatul Cotroceni, acolo unde este sicriul în care se află trupul lui Ion Iliescu. Ei sunt așteptați să ajungă până la ora 9:50.
Guvernul României a adoptat, într-o ședință extraordinară ținută marți seară, Hotărârea prin care ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.
Ce se întâmplă într-o zi de doliu național:
Drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile.
„Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989. În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice”, a transmis guvernul, care a mai decis că în zilele de 6 și 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului președinte Ion Iliescu.
Programul ceremoniilor de înmormântare09:00-09:50 Sosirea invitaților la Palatul Cotroceni
10:00 Scurt moment religios
10:10 Ceremonia Gărzii la Catafalc
10:15 Moment de reculegere
10:16 Ridicarea de pe catafalc a sicriului
Sicriul este purtat spre ieșirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);La Copertină sunt prezente Șiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forțelor Armate precum şi Muzica Militară pentru Onor;Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni.10:20 Plecarea cortegiului de la Copertină
Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni.10:30-11:30 Oficierea slujbei religioase de înmormântare
11:15 Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni
11:35 Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni – Poarta Marinescu
11:40 Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu
Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului;Intonarea Imnului Național al României;
Cortegiul va trece prin fața Gărzii.
Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Șoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea III.
Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III
Ceremonia de înmormântare:
Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;Formare cortegiu funerar și prezentare onor;
Ceremonia de înhumare va avea loc doar în prezența familiei și persoanelor apropiate.
Ceremonie privată, miercuri seară, la Palatul Cotroceni
Miercuri seară, colaboratori și apropiați ai fostului președinte Ion Iliescu i-au adus, într-o ceremonie privată, un ultim omagiu fostului șef de stat, al cărui sicriu a fost depus la Palatul Cotroceni.
Nina Iliescu, cea care i-a fost alături 74 de ani fostului președinte, nu a fost prezentă la catafalcul soțului său. Pe o coroană din trandafiri albi din partea ei, aflată, încă de dimineață, lângă catafalc, era scris mesajul: „Odihnește-te în pace. Cu adâncă durere, Nina”, potrivit Agerpres.
Slujba Stălpilor a fost oficiată de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, însoțit de un sobor de preoți și diaconi și membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.
Printre cei care au fost prezenți la slujbă s-au numărat: guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, foștii miniștri PSD Rodica Stănoiu și Petre Daea, deputatul PSD Ioan Vulpescu, foștii parlamentari PSD Viorel Hrebenciuc și Șerban Nicolae, fostul premier Viorica Dăncilă, fostul președinte al CCR Valer Dorneanu, rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu.
Alte personalități prezente au fost: prim-rabinul Rafael Shaffer, pictorul Ștefan Câlția, fostul secretar de stat pentru Culte Victor Opaschi, directorul general Romfilatelia, Cristina Popescu, scriitoarea Angela Martin.
Pe timpul nopții de miercuri spre joi, la catafalc a rămas doar garda de onoare.
Cum a arătat prima zi a funeraliilor de stat
Câteva sute de oameni au venit pe parcursul zilei de miercuri la Palatul Cotroceni pentru a-și lua rămas bun de la fostul președinte Ion Iliescu. Au fost prezenți nu doar politicieni și oficiali de rang înalt, ci și oameni simpli veniți din mai multe zone ale țării.
Reporterii HotNews.ro au surprins atmosfera din prima zi fără fostul şef de stat.
Mulți dintre cei prezenți au așteptat în liniște zeci de minute pentru a trece prin fața sicriului depus în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. Unii au depus flori, alții s-au oprit câteva secunde în fața catafalcului, în timp ce alții au privit în tăcere, fără să se apropie.
Vizitatorii au fost lăsați să intre în grupuri mici, într-un flux constant, iar politicenii nu au făcut declaraţii.
Fostul preşedinte Klaus Iohannis şi actualul preşedinte Nicuşor Dan nu au fost prezenţi. În schimb, ceilalți doi foști șefi de stat de după 1989, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, au ales să vină.
„Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ‘90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe”, a afirmat Nicușor Dan marți seară, prin intermediul unui mesaj transmis de Administrația Prezidențială. „Dumnezeu să-l ierte!”, a conchis președintele Dan.
Ion Iliescu a murit pe 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani (n. 3 martie 1930). Era internat din luna iunie la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar. A fost primul președinte al României postcomuniste, îndeplinind funcția de șef de stat în trei mandate: 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004. Ulterior a fost senator, apoi s-a retras din viața politică.
Doliul național, subiect de discordie între PSD și USR
Moartea lui Ion Iliescu a creat tensiuni în coaliția de guvernare. PSD și USR se află în conflict după ce partidul condus de Dominic Fritz a cerut în ședința de guvern de marți seară să nu fie declarată zi de doliu național și a anunțat că membrii partidului nu vor participa la ceremoniile oficiale. În semn de reacție, social-democrații au decis să nu mai participe la ședințele coaliției.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat miercuri că membrii din conducerea formațiunii au decis să nu mai participe la ședințele coaliției de guvernare până când „cei de la USR nu vor da dovadă de maturitate politică și își vor revizui atitudinea”.
„Istoria nu poate fi mistificată! Iar cei care judecă azi, vor fi judecați mâine, la rândul lor! PSD are respect față de instituțiile statului român! Refuzăm să girăm formele de instigare la ură publică manifestate de liderii USR, chiar și în ședințe oficiale de Guvern. De aceea, am decis, alături de colegii din conducerea PSD, să nu participăm la ședințele Coaliției până când cei de la USR nu vor da dovadă de maturitate politică și își vor revizui atitudinea!”, a afirmat Sorin Grindeanu, într-un mesaj publicat în mediul online.
O ședință a coaliției pe tema definitivării pachetului 2 de măsuri de reformă urma să aibă loc, miercuri, la Palatul Victoria, de la ora
11.00.
Social-democrații au acuzat, marți, atitudinea lipsită de respect, decență și umanitate față de primul președinte al României democratice pe care au afișat-o cei din USR, pornind de la încercarea de a bloca funeraliile de stat și doliul național în cazul lui Ion Iliescu.
„Din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, USR a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național. Luăm act de decizia Guvernului. Reprezentanții USR nu vor participa la funeralii”, a transmis Dominic Fritz, marți seară, într-o postare pe Facebook.
La scurt timp, fostul premier și lider al social-democraților Marcel Ciolacu a publicat, în contextul decesului lui Ion Iliescu, un apel către colegii săi de partid prin care le-a cerut să ignore „toate mojiciile şi mizeriile politice”. El a trimis astfel săgeți către USR, deși nu a menționat numele actualului partener de guvernare al PSD.
Când a mai fost doliu național
Cel mai recent, a fost decretat doliul național pe teritoriul României pe 26 aprilie 2025, în memoria papei Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican.
Doliul național a fost decretat pe teritoriul României și în zilele de 14, 15 și 16 decembrie 2017, în memoria regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947). Regele Mihai I a murit pe 5 decembrie 2017, la reședința sa din Elveția, iar funeraliile au avut loc la 16 decembrie 2017, în Noua Catedrală de la Curtea de Argeș.De asemenea, data de 2 septembrie 2016 a fost zi de doliu național în memoria cetățenilor români decedați în cutremurul cu magnitudinea de 6,2 pe scara Richter, care a zguduit centrul Italiei la 24 august 2016 și în semn de solidaritate cu poporul italian. În urma seismului, și-au pierdut viața 281 de persoane, printre victime aflându-se și 11 cetățeni români.
Data de 13 august 2016 a fost declarată zi de doliu național, în memoria reginei Ana, în aceeași zi în care au avut loc și funeraliile Reginei la Mănăstirea Curtea de Argeș. Regina Ana, soția regelui Mihai I al României, a murit pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveția. Familia Regală a anunțat mare doliu pentru primele șapte zile de la înmormântare și doliu timp de patruzeci de zile.
În România, a mai fost decretat doliul național pe 24 martie 2016, în semn de solidaritate cu victimele atentatelor de la Bruxelles. Atentatele de la Aeroportul internațional Zaventem și de la stația de metrou Maelbeek din Bruxelles, comise pe 22 martie 2016, s-au soldat cu 35 de morți și peste 300 de răniți.Zile de doliu național au fost declarate și 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie 2015, în memoria victimelor incendiului de la Clubul Colectiv din București, din seara zilei de 30 octombrie, soldat cu 65 de morți.
Data de 26 iunie 2013 a fost declarată zi de doliu național, în semn de respect față de cei 18 români care și-au pierdut viața în accidentul de autocar din Muntenegru.Ziua de 18 aprilie 2010 a fost declarată și ea zi de doliu național, fiind comemorate victimele accidentului aviatic de la Smolensk, în care și-au pierdut viața 96 de persoane, printre care și președintele Poloniei, Lech Kaczynski.
Data de 3 august 2007, la care au avut loc funeraliile patriarhului Teoctist, care a condus Biserica Ortodoxă Română timp de 21 de ani, a fost, de asemenea, declarată zi de doliu național.Alte date declarate zile de doliu național au mai fost: 8 aprilie 2005, cu prilejul înmormântării papei Ioan Paul al II-lea; 14 martie 2004, în memoria cetățenilor români victime ale atentatelor teroriste din Spania; 14 septembrie 2001, după atacurile teroriste din Statele Unite; 12 ianuarie 1990, în memoria victimelor Revoluției.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
