Într-un război care a redesenat granițele Europei și a reconfigurat strategia de securitate continentală, puține figuri din aparatul militar ucrainean au atras atenția și au influențat direcția conflictului precum generalul Kirilo Budanov. La doar 38 de ani, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR) s-a impus ca arhitect al unei noi forme de război – unul care combină atacurile de precizie, sabotajul și războiul psihologic într-un efort sistematic de a aduce presiune în interiorul Federației Ruse, scrie Kyiv Post.

Dincolo de front: o strategie de uzură în inima Rusiei

Numirea lui Budanov în fruntea Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, în 2020, a părut la momentul respectiv o alegere neașteptată. Dar cariera sa – ancorată în operațiuni speciale și marcată de supraviețuirea unui atentat cu bombă în 2019 – l-a pregătit pentru o abordare neconvențională a apărării naționale.

Sub conducerea sa, GUR a coordonat o serie de operațiuni care au depășit granițele convenționale ale conflictului. Din 2022 până în 2025, peste 130 de acțiuni de sabotaj au fost confirmate pe teritoriul Rusiei: atacuri asupra infrastructurii feroviare, depozitelor de combustibil și instalațiilor militare aflate departe de linia frontului.

În mai 2025, Ucraina a lansat un val de peste 700 de drone, dintre care aproape 100 au ajuns în proximitatea Moscovei. Aeroporturi închise, rute comerciale deviate, alerte aeriene frecvente – toate acestea au devenit parte a realității cotidiene în capitala rusă. Kremlinul neagă oficial implicarea Ucrainei în multe dintre aceste lovituri, dar experții militari și sursele de informații occidentale identifică amprenta clară a HUR.

Pe 3 mai 2023, o dronă a explodat în apropierea Palatului Senatului din Kremlin – o lovitură simbolică fără precedent de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, incursiunile aeriene asupra obiectivelor din adâncul teritoriului rus s-au intensificat. În 2025, fabrica de drone Shahed din Elabuga și o instalație chimică din Ivanovo au fost, de asemenea, vizate.

La sfârșitul lunii aprilie, generalul rus Iaroslav Moskalik a fost ucis în apropiere de Moscova, într-o operațiune pe care mulți analiști o atribuie direct serviciilor speciale ucrainene. Răspunsul Kremlinului nu a întârziat: cel mai mare atac cu drone lansat de Rusia de la începutul războiului – 355 de aparate fără pilot și 9 rachete de croazieră – a fost o demonstrație de forță, dar și un semn clar de vulnerabilitate.

O paradigmă nouă în războiul modern

Citește și