Concursul internațional de soluții organizat de Universitatea București și Ordinul Arhitecților din România a fost câștigat de o echipă de arhitecți și peisagiști clujeni, condusă de conf. dr. hab. arh. Vlad Sebastian Rusu.

Un monument de secol XIX cu o poveste fascinantă
Ridicată între 1860 și 1865 după planurile arhitectului Luigi Lipizer, clădinirea a aparținut inițial lui Cezar Leopold Librecht, un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și director al Poștelor și Telegrafului. Cunoscut în epocă drept o figură controversată și un apropiat al intrigilor politice, Librecht și-a construit o reședință fastuoasă, cu o sală de bal impresionantă și o grădină imensă.
După abdicarea lui Cuza, palatul a fost cumpărat de boierul Gheorghe C. Filipescu (adjutant al domnitorului și ulterior Mareșal la curtea Regelui Carol I) și de soția sa, Lydia. Domeniul a devenit rapid faimos pentru garden-party-urile sale frecventate de Familia Regală, grădina fiind apreciată la nivel internațional – grădinarul renumit Jean Vermeullin obținând chiar o medalie de aur pentru pomii și trandafirii de aici. Din 1947, imobilul din strada Dionisie Lupu nr. 46 adăpostește Casa Universitarilor.
Viziunea câștigătoare: O „arhivă activă” și o grădină deschisă comunității
Deși ascunsă în spatele unui gard și inaccesibilă publicului larg de decenii, această „junglă urbană” de aproximativ 4.000 de metri pătrați, situată chiar vizavi de Grădina Icoanei, va fi revitalizată printr-un proiect amplu. Echipa formată din arhitecții Vlad Sebastian Rusu, Andra Vlădoiu, Eliza Furjes și Robert Vasile Țonea, alături de peisagista Păunița Boancă, propune un concept de regenerare urbană care tratează spațiul ca pe un peisaj istoric stratificat.
Printre principalele intervenții prevăzute în proiect se numără:





Curierulnational.ro
Observatornews.ro




Povesteacasei.ro