Se negociază prelungirea proiectelor AFIR: „Riscul este de 100 de milioane de euro”

Discuțiile privind absorbția fondurilor europene în agricultură au intrat într-o etapă decisivă, autoritățile căutând soluții extreme pentru a nu pierde banii alocați României. Într-un efort de a salva investițiile care riscă să nu fie gata la termen, directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a dezvăluit strategia pregătită împreună cu Ministerul Agriculturii.

Adrian Chesnoiu: Avem o analiză internă

„Deja am discutat cu domnul ministru Barbu și avem o analiză internă prin care proiectele care au un grad mare de realizare, dar le lipsește un aviz sau, nu știu, nu le-au venit utilaje în timpul real, să putem să îi sprijinim astfel încât să finalizeze toate aceste proiecte”, a spus Chesnoiu în cadrul emisiunii „Reporter 24“.

Această plasă de siguranță pentru fermieri ar urma să fie activată „evident într-un dialog cu Comisia Europeană, într-o negociere cu cei de la Comisie, și aceste proiecte să poată să mai primească o șansă în primele șase luni din 2026 să finalizeze aceste proiecte”.

În ceea ce privește sumele care sunt încă în joc și riscul de a fi pierdute, oficialul a oferit o estimare optimistă, bazată pe situația actuală din teren.

„Riscul pe care l-am evaluat noi este undeva… de fapt nu e nici măcar un risc, valoarea nominală este undeva la 100 și ceva de milioane de euro, dar asta vom vedea după 30 noiembrie, astfel încât noi avem un contact permanent cu beneficiarii și nu-l lăsăm pe nimeni în urmă”, mai arată directorul AFIR.

Care este suma ce poate fi pierdută

Contextul acestor negocieri de ultim moment este unul complex, marcat de o cursă contra cronometru pentru închiderea exercițiului financiar 2014-2020. Adrian Chesnoiu a explicat că, la momentul preluării mandatului, situația era critică, existând pericolul unui dezastru financiar pentru agricultura românească.

„În decembrie, când am revenit la AFIR, în urma analizei pe care am făcut-o împreună cu colegii mei, riscul de dezangajare pentru exercițiul 2014-2020 era de aproximativ 1 – 1,2 miliarde de euro”, arată Chesnoiu.

Această sumă uriașă, care ar fi putut fi returnată la Bruxelles, a impus o schimbare radicală de strategie.

„Banii aceștia, în mod normal, s-ar fi pierdut dacă nu luam anumite decizii”, a subliniat directorul general, adăugând că a fost necesară implementarea rapidă a „o serie de decizii de management astfel încât să limităm cât mai mult posibil partea care poate fi limitată doar din efortul administrativ”, mai spune directorul general al AFIR.